Debitul Dunării la intrarea în România a început să crească, după ploile recente înregistrate în Austria, însă rămâne la un nivel extrem de scăzut comparativ cu media istorică a lunii august. Potrivit datelor Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), pe secțiunea Baziaș debitul a ajuns la 1.350 de metri cubi pe secundă, față de 1.300 m3/s în ziua precedentă, când fusese staționar. Valoarea este de aproape trei ori mai mică decât media multianuală a lunii august, de 3.900 m3/s.
Prognoza hidrologilor pentru întreaga săptămână indică o continuare a tendinței de creștere. Astfel, pentru dimineața zilei de 31 august, INHGA estimează că debitul la intrarea în țară va urca până la 1.600 de metri cubi pe secundă. După două zile la această valoare, însă, cea mai recentă prognoză arată că debitul va reveni pe trend de scădere, începând cu 1 septembrie. Specialiștii atrag atenția că, teoretic, durează aproximativ cinci zile ca apele fluviului să ajungă de la intrarea în țară până la Centrala nucleară de la Cernavodă, ceea ce înseamnă că efectele acestei creșteri s-ar putea resimți în zona centralei abia la începutul săptămânii viitoare.
Contextul rămâne unul tensionat pentru sistemul energetic național. România se află în stare de alertă energetică de la 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă, cu o putere instalată de 700 MW, pe 28 iulie, din cauza debitelor foarte scăzute ale Dunării. Aceleași condiții hidrologice au dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de pe fluviu de la intrarea în țară, care asigură în mod normal între 10 și 15% din totalul generat la nivel multianual. Centrala de la Cernavodă, în condiții normale de funcționare, produce aproximativ 20% din necesarul național de energie electrică.
Recordul negativ recent a fost atins pe 17 august, când debitul Dunării a ajuns la 1.350 de metri cubi pe secundă la Porțile de Fier, semnificativ sub minimul istoric anterior, de 1.474 m3/s, raportat în septembrie 2003, potrivit declarațiilor lui Dragoș Novac, managerul sucursalei Hidrocentrale Porțile de Fier. În același an, 2003, România a rămas pentru prima dată fără energie nucleară din cauza nivelului extrem de scăzut al apelor Dunării în bazinul de aspirație al pompelor de răcire a condensatoarelor turbinei de la Cernavodă, situație repetată și pe 13 iulie a acestui an.
Cel de-al doilea reactor al centralei, Unitatea 2, a fost oprit controlat pe 13 iulie, când Dunărea a ajuns la nivelul de minus 230 de centimetri. Deficitul de energie, de aproximativ 700 MW, este acoperit în prezent din surse alternative și importuri. Prognoza INHGA indică o stagnare a nivelului Dunării la Cernavodă la minus 253 de centimetri de marți până joi, urmată de variații zilnice minore, iar pe 1 septembrie nivelul prognozat este ușor mai bun, de minus 249 de centimetri.
În paralel, autoritățile continuă lucrările de dragare a fluviului în zona Cernavodă, începute sâmbătă. Potrivit Apelor Române, dragile de la Apele Române Crișuri și Apele Române Argeș-Vedea acționează pentru redirecționarea apelor către centrala nucleară. Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat vineri noi măsuri pentru asigurarea debitului necesar sistemelor de răcire, printre care continuarea dragării, construirea unui epiu pe Dunărea Veche și suplimentarea debitului prin eliberarea de apă din acumulările de pe râul Olt. Producătorul național Nuclearelectrica a dat asigurări că nu există niciun risc operațional sau de securitate nucleară asociat opririi celor două unități.