Curtea Constituțională a României a respins ca inadmisibilă sesizarea premierului interimar Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata drepturilor salariale restante din sistemul judiciar. Decizia a fost adoptată cu majoritate de voturi și este definitivă și general obligatorie.
Potrivit CCR, atribuția prevăzută de articolul 146 litera e) din Constituție nu poate fi folosită drept cale de atac împotriva unor hotărâri judecătorești și nu poate transforma Curtea Constituțională într-o instanță de control judiciar. Judecătorii constituționali au arătat că motivele invocate de Guvern se referă la aspecte care țin de activitatea instanței judecătorești, precum soluționarea unei cereri de recuzare, ritmul judecății, calificarea cauzei ca fiind urgentă, termenul de executare, penalitățile stabilite și interpretarea normelor aplicabile. Aceste aspecte țin de legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești și pot fi contestate numai prin căile de atac prevăzute de lege, nu prin mecanismul conflictului juridic de natură constituțională, a precizat Curtea.
CCR a mai subliniat că nu are competența de a cenzura sau reforma hotărârile judecătorești, făcând trimitere la jurisprudența sa anterioară, respectiv Decizia nr. 988 din 1 octombrie 2008. În consecință, solicitarea premierului excedează sferei conflictului juridic de natură constituțională și urmărește, în fapt, reformarea unei soluții pronunțate de o instanță judecătorească, ceea ce este incompatibil cu atribuțiile Curții. Argumentele complete vor fi prezentate în motivarea deciziei, care urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.
Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis, miercuri, după decizia CCR, că instanța constituțională a confirmat argumentele susținute de ÎCCJ și că nu a existat niciun conflict juridic de natură constituțională. Potrivit Înaltei Curți, Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională pe care instanța supremă și-ar fi însușit-o și nici vreo atribuție a Executivului a cărei exercitare să fi fost împiedicată. «Nu a existat nici blocaj instituțional», susține ÎCCJ.
Instanța supremă afirmă că, în realitate, sesizarea Guvernului a pus în discuție dreptul de acces la instanță al unei categorii profesionale, respectiv magistrații. ÎCCJ subliniază că un litigiu pierdut nu poate fi transformat într-un conflict juridic de natură constituțională și că CCR nu poate deveni o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor. «Soluția pronunțată reafirmă o regulă esențială a statului de drept: hotărârile judecătorești se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituțional», transmite ÎCCJ.
Înalta Curte ia act de faptul că decizia CCR a fost adoptată cu majoritate de voturi și afirmă că judecătorii constituționali care au susținut soluția au demonstrat «atașament față de valorile fundamentale ale organizării statului român și rolul justiției ca putere în stat». ÎCCJ mai susține că decizia CCR arată că «rigoarea dreptului nu poate fi tranzacționată sau alterată». În concluzie, Înalta Curte transmite că «statul de drept este imun la conjuncturi politice».
Conflictul își are originea în restanțele salariale acumulate în sistemul judiciar, rezultate din drepturi obținute de magistrați prin hotărâri judecătorești și din penalitățile aferente. La sfârșitul lunii martie, Înalta Curte a formulat o plângere prealabilă împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor, reclamând refuzul de a pune la dispoziție fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale altor categorii de personal din sistemul judiciar. Ulterior, ÎCCJ s-a adresat Curții de Apel București.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure integral fondurile necesare plății drepturilor salariale restante scadente în 2026, inclusiv, dacă este necesar, prin rectificare bugetară. Guvernul și Ministerul Finanțelor au declarat recurs. Sesizarea lui Ilie Bolojan a vizat demersurile ÎCCJ prin care Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost obligate să achite restanțele salariale, a căror valoare este estimată la aproximativ 4,8 miliarde de lei. Guvernul a susținut că instanța supremă și-ar fi depășit atribuțiile constituționale prin impunerea unor alocări bugetare și că stabilirea bugetului și a rectificărilor reprezintă atribuții ale Executivului și Legislativului.
În paralel, ÎCCJ urma să se pronunțe în procesul privind plata efectivă a drepturilor salariale restante, după mai multe amânări ale deciziei. Respingerea sesizării de către CCR înseamnă că argumentul Guvernului privind existența conflictului constituțional nu a fost validat, iar litigiul privind plata efectivă a restanțelor rămâne pe rolul instanțelor. Decizia CCR este definitivă și general obligatorie, iar motivarea urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.