Departamentul de Stat al SUA a publicat un raport care descrie un climat investițional «în continuare mixt» în România, avertizând că țara noastră rămâne afectată de corupție, instabilitate legislativă, inflație ridicată și deficite bugetare persistente. Documentul, care analizează mediul de afaceri românesc, le recomandă investitorilor străini să verifice «tot ce se poate verifica» înainte de a-și plasa capitalul în România.
Raportul recunoaște că România are argumente solide pentru atragerea investițiilor: 19 milioane de consumatori, o forță de muncă relativ bine educată, salarii competitive, poziție strategică și resurse naturale. Domeniile indicate ca fiind de interes pentru investitorii americani includ IT-ul, industria auto, telecomunicațiile, energia, apărarea, serviciile, producția, industria alimentară, sănătatea, produsele de consum, asigurările și băncile.
Cadrul legal este, în principiu, prietenos cu investitorii străini. Aceștia beneficiază de tratament național, acces liber la piața internă și pot participa la privatizări. Raportul precizează explicit că «nu există restricții privind participarea capitalului străin în companiile comerciale românești», iar investitorii pot constitui companii deținute integral cu capital străin și pot converti și repatria 100% din profiturile după plata taxelor. În 2023, România a creat Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), prezentată drept principalul punct de contact între investitori și autorități.
Cu toate acestea, raportul notează lipsa de predictibilitate a mediului legislativ și administrativ ca fiind una dintre cele mai mari vulnerabilități. Deși aderarea la UE a contribuit la consolidarea reformelor instituționale, «lipsa predictibilității legislative și regulatorii, ca și capacitatea instituțională, continuă să aibă un impact negativ asupra climatului investițional». Această observație este repetată în mai multe capitole ale documentului.
Un exemplu concret oferit de raport este sectorul energetic, despre care se spune că este expus «frecvent schimbărilor legislative lipsite de anticipație, inclusiv a taxelor». Documentul enumeră taxarea profiturilor excepționale, plafonarea prețurilor la energie și gaze și introducerea taxei speciale pe construcții, măsuri care se schimbă rapid. Departamentul de Stat observă că multe dintre aceste măsuri au fost adoptate cu «consultări publice anemice și cu studii de impact – asemenea».
În ceea ce privește consultarea mediului de afaceri, raportul evidențiază că, deși legislația prevede consultări și o perioadă de 30 de zile pentru comentarii, autoritățile «ocolesc în mod regulat» aceste prevederi, iar evaluările de impact rămân limitate. Raportul citează și observația Comisiei Europene potrivit căreia schimbările frecvente ale mediului fiscal și de reglementare pot descuraja investițiile. Pentru un investitor, această parte a raportului este esențială: nu lipsa accesului la piață este problema principală, ci dificultatea de a estima cum vor arăta regulile jocului peste unul, doi sau cinci ani.
Un alt aspect important semnalat de raport este mecanismul de screening al investițiilor străine directe. România păstrează deschis accesul capitalului străin, dar își consolidează verificarea investițiilor în sectoare considerate strategice. Începând din martie 2026, pragul general pentru anumite investiții din sectoare strategice este de 5 milioane de euro, față de nivelul anterior de 2 milioane de euro. Screeningul poate viza inclusiv investiții sub acest prag dacă există riscuri pentru securitatea națională sau ordinea publică. Lista sectoarelor vizate este largă: securitatea cetățenilor și a frontierelor, energia și transporturile, infrastructura critică, sistemele informatice și de comunicații, securitatea financiară, bancară și a asigurărilor, producția de arme, muniții și explozivi, industria farmaceutică, agricultura, protecția mediului și managementul companiilor de stat.
Modificările adoptate în 2023 și 2026 au extins mecanismul și la investitorii din UE, au redus taxa de depunere la 5.000 de euro și au introdus un termen general de evaluare de 60 de zile. Responsabilitatea finală pentru deciziile de screening a fost mutată către Cancelaria Prim-Ministrului, în timp ce Comitetul pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD) analizează și aprobă investițiile. Este o combinație între deschidere și protejarea sectoarelor strategice: România transmite că dorește capital străin, dar nu tratează toate investițiile în același mod atunci când sunt implicate infrastructuri, energie, tehnologie sau alte domenii sensibile.
Raportul mai arată că, deși România dispune de mecanisme juridice pentru protejarea drepturilor de proprietate și a contractelor, «obținerea aplicării drepturilor pe cale judiciară poate fi un proces îndelungat, costisitor» și imprevizibil. Această observație întărește concluzia generală a documentului: mediul de afaceri românesc oferă oportunități reale, dar investitorii trebuie să fie conștienți de riscurile legate de corupție, birocrație și instabilitate legislativă.