O imagine publicată pe 25 iunie, în care președintele Nicușor Dan apare la cină la un restaurant din Bruxelles alături de generalul Lucian Pahonțu, șeful SPP, și de mai mulți politicieni și consilieri, a devenit retrospectiv simbolul unei crize de securitate și al unei vulnerabilități politice a președinției. Fotografia, realizată în stil paparazzi, a fost făcută la trei zile după ce Parlamentul a respins guvernul propus de Adrian Veștea, un eșec major pentru șeful statului. Deși părea un simplu cadru informal, imaginea a declanșat o dezbatere amplă despre cine are acces real la președinte și despre influența informală a serviciilor din România.
Generalul Pahonțu, aflat la conducerea SPP de peste două decenii, nu avea ce căuta la masa președintelui, ci în dispozitivul de pază. Prezența sa la discuțiile despre formarea guvernului și despre moțiunea de cenzură arată o implicare politică neobișnuită pentru un șef de serviciu de protecție. Mai grav, realizarea fotografiei în sine reprezintă o breșă de securitate: dacă în locul camerei de fotografiat ar fi fost o armă, consecințele ar fi putut fi tragice. Cei care au făcut imaginea fie au trecut de dispozitivul de securitate fără să fie observați, fie au fost lăsați să pătrundă de cineva din interior, ceea ce indică o confruntare în zonele ascunse ale puterii.
În mod normal, un astfel de eșec profesional ar fi trebuit să ducă la demisia sau la eliberarea din funcție a șefului SPP. Nu s-a întâmplat nimic, iar după publicarea anchetei Recorder despre „Biografia ascunsă a generalului Pahonțu”, care detaliază implicarea acestuia în reprimarea manifestațiilor din 21 decembrie 1989, președintele Nicușor Dan a ales să-l apere public pe general, în loc să-l îndepărteze. Această decizie este considerată o vulnerabilitate politică și informațională majoră pentru instituția prezidențială.
Analiștii văd în această situație un președinte lipsit de experiență în jocurile de partid și dependent de aranjamente subterane, care nu a reușit să creeze o alianță care să-l susțină. În loc să rezolve criza agențiilor de informații, generată de influența rusă care l-a propulsat pe Călin Georgescu în cursa pentru Cotroceni, Nicușor Dan a intrat în vârtejul confruntării și a ajuns într-o mlaștină din care nu găsește ieșirea. Neîncrederea cronică în oameni și lipsa unei echipe loiale l-au transformat într-o țintă ușoară pentru cercurile de putere din sistemul de informații.
Contextul mai larg este cel al unei Românii rupte, încă din decembrie 1989, între o tabără liberală, occidentală, pro-NATO și pro-europeană, și una naționalistă, iliberală, controlată de Moscova. Cele două tabere au colaborat doar în perioada de haos de la Kremlin, pentru a asigura securitatea și integritatea țării prin aderarea la NATO și UE. Odată ce aceste obiective au fost atinse, lupta s-a reluat, iar consolidarea puterii lui Vladimir Putin și atacul asupra democrațiilor europene, începând cu 2008, au readus în prim-plan confruntarea dintre aceste două viziuni, iar președinția lui Nicușor Dan pare prinsă exact în acest conflict.