Ministerul Finanțelor a publicat joi seara proiectul de rectificare a bugetului pe anul 2026, construit cu menținerea țintei de deficit cash de 6,2% din PIB. Alocările suplimentare sunt corelate cu reducerea sumelor care, potrivit estimărilor, nu vor fi utilizate în acest an și cu actualizarea prognozei de venituri pe baza încasărilor efective.
Propunerea are la bază concluziile Raportului privind situația economică și bugetară pe primul semestru și execuția bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2026. În această perioadă, deficitul bugetului general consolidat a fost de 3,81% din PIB, comparativ cu 5,31% din PIB în aceeași perioadă a anului 2025.
Proiectul de ordonanță de urgență, nota de fundamentare și anexele au fost publicate din 29 octombrie 2026 pe site-ul ministerului, la secțiunea Transparență decizională, potrivit Legii nr. 52/2003. Ministerul a solicitat opinia Consiliului Fiscal, iar proiectul urmează să fie dezbătut în Comisia de Dialog Social și consultat cu structurile asociative ale autorităților locale, înainte de a fi supus aprobării Guvernului. Propunerile și observațiile pot fi trimise ministerului în cadrul procedurii de transparență decizională.
Potrivit documentului, deficitul nominal al bugetului general consolidat crește cu 3,5 miliarde lei, la 130,3 miliarde lei, iar ponderea în PIB rămâne 6,2%. Calculul a fost făcut la un PIB nominal actualizat la 2.086,3 miliarde lei, pe baza celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică. Veniturile bugetului general consolidat scad, per sold, cu 4,7 miliarde lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde lei.
Pe partea de venituri, încasările peste program au venit din TVA (+7,18 miliarde lei, din care 2,81 miliarde lei sume defalcate pentru bugetele locale), impozitul pe venit (+2,03 miliarde lei), impozitul pe profit (+1,19 miliarde lei), impozitul pe dividende de la persoane juridice (+0,95 miliarde lei) și impozitele specifice sectorului bancar și energetic, inclusiv contribuția de solidaritate (+1,71 miliarde lei). În schimb, încasările sunt sub program la accize (−3,68 miliarde lei, inclusiv efectul reducerii accizei la motorină), la taxele din jocurile de noroc (−0,75 miliarde lei), la veniturile nefiscale (−1,87 miliarde lei) și la sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate (−4,58 miliarde lei), acestea din urmă fiind corelate cu ritmul de execuție a proiectelor.
Pe partea de cheltuieli, suplimentările acoperă obligații certe până la finalul anului: dobânzile aferente datoriei publice (+3,5 miliarde lei), transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat (+3,47 miliarde lei), asistența socială (+0,72 miliarde lei) și drepturile de personal. Sursele de finanțare sunt sumele estimate ca nu vor fi utilizate în acest an, între care proiecte cu finanțare externă nerambursabilă cu grad redus de execuție (−5,24 miliarde lei la bugetul de stat), subvenții (−1,14 miliarde lei), alte transferuri și cheltuieli de capital.
Rectificarea aplică mecanismul prevăzut de Legea finanțelor publice nr. 500/2002: 10% din creditele aprobate prin legea bugetului fuseseră reținute la nivelul ordonatorilor principali și nu au putut fi angajate în primul semestru. La rectificare, aceste sume sunt redistribuite acolo unde necesarul până la finalul anului este fundamentat, în principal în sănătate, și sunt reduse acolo unde execuția arată că nu vor fi folosite. Reducerile depășesc 3 miliarde lei, cele mai mari fiind la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (−1,09 miliarde lei), Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (−0,56 miliarde lei), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (−0,49 miliarde lei), Ministerul Educației și Cercetării (−0,28 miliarde lei) și Ministerul Energiei (−0,25 miliarde lei).
Sănătatea beneficiază de cea mai mare suplimentare netă. Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate crește cu 3,22 miliarde lei, pentru continuitatea medicamentelor, a materialelor sanitare și a serviciilor medicale, inclusiv programele naționale și decontarea serviciilor spitalicești, precum și pentru drepturile salariale din unitățile sanitare publice. Casei Naționale de Asigurări de Sănătate i se pun la dispoziție aproximativ 3,9 miliarde lei din sumele reținute la începutul anului, iar plafonul pentru contractele cost-volum sau cost-volum-rezultat este stabilit la 9,1 miliarde lei. Ministerul Sănătății primește, la rândul său, 774 milioane lei: 183 milioane lei pentru salariile serviciilor județene de ambulanță, 200 milioane lei pentru funcționarea unităților de primiri urgențe din spitalele aflate în rețeaua autorităților locale și 391 milioane lei pentru acțiuni prioritare și programe naționale de sănătate.