Lucrările de dragare și regularizare a cursului Dunării, derulate în aceste zile în zona Cernavodă pentru a redirecționa apele către centrala nucleară, au fost propuse pentru prima dată acum 23 de ani, imediat după prima oprire totală a Unității 1, din cauza secetei. Un document din arhiva Camerei Deputaților, consultat de Mediafax, arată că responsabilii din domeniul energiei recomandau încă din 2003 astfel de intervenții ca măsură pe termen mediu și lung, pentru a preveni repetarea situației de criză.
Pe 24 august 2003, la ora 01:16, România a încheiat prima procedură de oprire a producției de energie nucleară din cauza debitului scăzut al Dunării. Nivelul apei în bazinul de aspirație al casei pompelor ajunsese sub nivelul de alarmare, respectiv 270 de centimetri față de pragul de 350 de centimetri, iar pe 23 august, în secțiunea Cernavodă, nivelul fluviului scăzuse la 203 centimetri față de cota zero a mirei. În aceste condiții, s-a decis începerea manevrelor de oprire controlată a Unității 1, singura funcțională la acel moment, unitatea fiind deconectată de la sistem a doua zi dimineața.
Răspunsul la interpelarea deputatului Aurel Daraban, semnat de Iulian Iancu, secretar de stat în Ministerul Economiei și Comerțului, care includea în portofoliu și energia, preciza că asigurarea unui nivel minim în Dunăre reprezintă o problemă de securitate nucleară, deoarece unitatea necesită apă de răcire pe termen lung și în stare de oprire garantată. Documentul, datat 9 octombrie 2003, includea atât măsurile imediate, cât și pe cele propuse în perspectivă, cu indicarea instituțiilor responsabile. Aurel Daraban, decedat la un an și două luni mai târziu, a fost deputat de Constanța și președinte al PSD Constanța, implicat în special în proiecte legate de activitatea navală și de domeniul nuclear.
Contextul actual este similar celui din 2003. România se află în stare de alertă energetică de la 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă, pe 28 iulie, din cauza debitelor foarte scăzute ale Dunării. Al doilea reactor a fost oprit controlat pe 13 iulie, când fluviul a ajuns la nivelul de minus 230 de centimetri. Cele două hidrocentrale de pe fluviu de la intrarea în țară funcționează la jumătate din producția normală, cu o cotă de 10-15% din totalul generat la nivel multianual. Deficitul de energie, de aproximativ 700 de megawați, este acoperit din surse alternative și importuri.
Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, companie controlată de stat prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni. În condiții normale, cele două reactoare, cu o capacitate instalată de aproximativ 700 de megawați fiecare, asigură aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României. În aceste zile, începând de sâmbătă, sunt în derulare lucrări de dragare a fluviului în zona Cernavodă, iar dragile de la Apele Române Crișuri și Apele Române Argeș-Vedea continuă acțiunile de redirecționare a apelor către centrală.
Debitul Dunării la intrarea în țară, pe secțiunea Baziaș, a fost în creștere în ultimele zile, ajungând la 1.350 de metri cubi pe secundă, de la 1.300 m3/s, după o perioadă staționară. Nivelul este în continuare de aproape trei ori mai mic decât media multianuală a lunii august, de 3.900 m3/s, potrivit datelor Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. Specialiștii estimează că debitele vor continua să urce datorită ploilor recente din Austria, ajungând la 1.600 m3/s în dimineața zilei de 31 august, urmând ca după două zile să revină pe trend de scădere. Teoretic, durează aproximativ cinci zile ca apele fluviului să ajungă de la intrarea în țară la Cernavodă, iar prognoza indică o stagnare a nivelului la minus 253 de centimetri până joi, cu o ușoară îmbunătățire la 1 septembrie, la minus 249 de centimetri.