Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a transmis duminică un mesaj partidelor politice cu privire la proiectul legii salarizării unitare: dacă nu sunt de acord cu forma propusă, să depună propriul proiect și să îl lucreze în Parlament, pentru a se vedea dacă au soluții mai bune. Declarația vine în contextul în care reforma salarizării este unul dintre angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Pîslaru a explicat că anumite formațiuni, în special PSD și, într-o oarecare măsură, UDMR, consideră că adoptarea acestei legi ar însemna o pierdere politică, pentru că i-ar antagoniza pe unii angajați din sectoarele publice. „Dacă nu le place proiectul ăsta, să zicem, să îl depună și să-l lucreze în Parlament, ca să vedem dacă au niște idei mai bune”, a declarat ministrul, potrivit declarațiilor sale.
Oficialul a subliniat că, indiferent de jalonul din PNRR, salarizarea unitară trebuie realizată. El a atras atenția că reforma nu poate fi amânată la nesfârșit și că este necesară o dezbatere reală pe marginea acestui subiect, nu doar o respingere a proiectului din start. Ministrul a precizat că dialogul cu partidele rămâne deschis, dar că responsabilitatea finală pentru forma legii revine Parlamentului.
În altă ordine de idei, Pîslaru a vorbit și despre legea integrității, un alt proiect important din PNRR, explicând că acesta a generat o dezbatere publică amplă, în special în jurul amendamentului privind aplicarea retroactivă a unor principii. Din perspectiva Comisiei Europene, legea îndeplinește condițiile prevăzute în cadrul reformei, însă rămâne o problemă legată de decizia Curții Constituționale. „Avem o observație a Curții Constituționale și, evident, legea trebuie să fie constituțională ca să poată să fie promulgată”, a declarat ministrul.
El a subliniat că, dacă actul normativ va trece de procedura legislativă și va putea fi promulgat, acesta va îndeplini, pe fond, celelalte jaloane prevăzute în cadrul reformei din PNRR. Pîslaru a explicat că România a modificat condițiile pentru finalizarea proiectelor din PNRR, în urma renegocierii planului, obținând condiții mai flexibile privind modul în care sunt considerate finalizate anumite investiții. „La renegociere am făcut niște lucruri despre care am vorbit puțin, pentru ca să nu creăm invidia altor state membre ale Uniunii Europene. Practic, am schimbat din finalizarea și recepționarea finală la recepție parțială, la finalizarea unor procente din execuții”, a afirmat Pîslaru.
Ministrul a vorbit și despre componenta de împrumuturi a PNRR, precizând că România și-a redus considerabil nivelul acestora față de forma inițială a planului. „Acum suntem la circa 6,8 miliarde pe zona de împrumuturi”, a declarat el, adăugând că România are în prezent un PNRR de puțin peste 20 de miliarde de euro, față de aproximativ 28 de miliarde de euro, cât era planul la un moment dat. Pîslaru a explicat că reducerea componentei de împrumuturi trebuie privită și prin prisma impactului asupra deficitului bugetar, respingând ideea că aceasta ar fi fost determinată exclusiv de faptul că România nu ar fi reușit să finalizeze anumite proiecte.
Printre investițiile transferate din PNRR către alte surse de finanțare se numără proiecte importante din infrastructura sanitară și rutieră. „Spitalele le-am mutat pe coeziune, anumite lucrări de autostrăzi unde au fost probleme de achiziții publice au fost mutate pe politica de coeziune”, a explicat ministrul, arătând astfel de ce valoarea actuală a PNRR este mai mică decât cea stabilită inițial.