Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă a fost repornită și sincronizată din nou cu rețeaua electrică națională în jurul orei 01:00, sâmbătă, potrivit datelor Transelectrica. Cu această repornire, ambele reactoare ale centralei produc din nou energie, cu o putere totală apropiată de 1.000 MW, după o perioadă în care România a rămas fără energie nucleară.
Unitatea 2 fusese reconectată în rețea miercuri și a atins joi puterea nominală de 700 MW. În faza de resincronizare, unitatea 1 furniza în jur de 300 MW. Fiecare reactor are o putere nominală de 700 MW, iar centrala de la Cernavodă rămâne principala sursă de energie de bază a României. Cele două reactoare acoperă o parte importantă din necesarul de bază al țării și reduc presiunea asupra importurilor, în special în orele de seară, când consumul crește.
Unitatea 1 se oprise neplanificat la începutul săptămânii, din cauza unei defecțiuni de natură nenucleară. Incidentul a determinat schimbări în conducerea Nuclearelectrica: directorul tehnic urmează să fie înlocuit începând cu 1 decembrie 2026. Defecțiunea a fost deci tratată ca o problemă de management și de exploatare, iar nu ca un risc asociat reactorului.
Oprirea celor două unități a avut o cauză mai veche, legată de climă. Unitatea 1 fusese scoasă din funcțiune pe 28 iulie, din cauza secetei și a nivelului scăzut al Dunării, care nu mai asigura suficientă apă pentru sistemele de răcire ale reactoarelor. Pe 13 august a fost oprită și unitatea 2, astfel că țara a rămas fără energie nucleară timp de peste trei luni. Pentru o centrală care asigură o parte semnificativă din producția de bază, lipsa simultană a celor două unități a fost resimțită în tot sistemul energetic.
Repornirea unității 1 a fost întârziată cu aproximativ o săptămână față de termenul anunțat inițial. Anterior, aceeași unitate mai fusese repornită, dar apoi oprită brusc din cauza unei defecțiuni, ceea ce a făcut ca reluarea funcționării să fie privită cu atenție. Producția nucleară este considerată în acest moment urgent necesară pentru securitatea alimentării în timpul iernii, când cererea de energie crește și riscul de dependență de importuri devine mai mare.
Analiza datelor din sistem arată și o presiune pe alte surse de producție. Rezervoarele hidroelectrice ar fi fost doar pe jumătate pline înaintea iernii, ceea ce limitează capacitatea de a compensa rapid lipsa de energie nucleară. Centrala termoelectrică de la Iernut nu este finalizată, iar cea de la Mintia funcționează cu o singură turbină. În aceste condiții, reactoarele de la Cernavodă devin esențiale pentru stabilitatea sistemului, iar revenirea lor la capacitate completă este un pas important pentru sezonul rece care urmează.