Wireva

4 din 10 români din diaspora se tem că familia din țară ar depinde financiar de ei în caz de eveniment grav

Un studiu realizat la inițiativa Allianz-Țiriac arată că 40% dintre românii plecați în străinătate trăiesc cu presiunea că familia rămasă în România ar depinde de ei în cazul unui eveniment grav. Deși păstrează responsabilități financiare și proprietăți în țară, aproape jumătate nu au nicio asigurare în România.

Acest material a fost realizat cu ajutorul IA sub responsabilitatea editorială a Haydamax OÜ.

Patru din zece români plecați în străinătate trăiesc cu presiunea că familia rămasă în România ar depinde financiar de ei în cazul unui eveniment grav, arată un studiu realizat recent la inițiativa Allianz-Țiriac. Datele evidențiază o realitate tot mai vizibilă pentru diaspora românească: chiar dacă viața profesională și personală s-a mutat peste graniță, responsabilitățile față de cei de acasă rămân puternice, atât emoțional, cât și financiar.

Studiul arată că mai bine de jumătate dintre respondenți (57%) au părinții în România, aproape jumătate (45%) dețin încă o locuință în țară, iar 44% au partenerul de viață sau copiii minori rămași acasă. Sprijinul financiar oferit familiei este o constantă: dintre cei care trimit bani în România, 43% îi folosesc pentru întreținerea părinților sau a altor membri ai familiei, 33% pentru susținerea copiilor, iar 26% pentru plata ratelor sau a creditelor aferente unor bunuri deținute în țară. Aproape un sfert dintre respondenți spun că investesc în continuare în locuințele sau proprietățile pe care le au în România.

În ciuda acestor obligații, nivelul de protecție financiară rămâne scăzut. Aproape jumătate dintre respondenți (42%) declară că nu au nicio asigurare în România, deși mulți continuă să aibă aici familie, locuințe și alte responsabilități financiare. În schimb, în țările de rezidență, acoperirea prin asigurări este semnificativ mai mare: 53% beneficiază de asigurare privată de sănătate, 44% au asigurare auto obligatorie, 41% dețin asigurare facultativă de locuință, iar 39% au asigurare de viață. Peste jumătate (58%) spun că se simt mai bine protejați prin asigurări în țările unde locuiesc decât în România.

Un paradox apare în Germania, unde 55% dintre respondenți nu au nicio asigurare în România, deși 62% declară că se simt cel mai bine protejați de sistemul de asigurări din țara de rezidență. Diferențe apar și în privința îngrijorărilor: pentru 57% dintre respondenți, cea mai mare preocupare este sănătatea părinților sau a altor membri ai familiei rămași în țară, iar 38% sunt îngrijorați de stabilitatea financiară a acestora. Românii din Franța sunt cei mai preocupați de sănătatea familiei (67%), urmați de cei din Germania (62%), Spania și Italia (câte 59%). În Marea Britanie și Irlanda, 40% se tem de instabilitatea financiară a familiei, iar în Italia același risc este indicat de 42% dintre respondenți.

Pentru a răspunde acestor nevoi, Allianz-Țiriac derulează o inițiativă dedicată diasporei, prin care își propune să preia o parte din grijile românilor care își trăiesc viața între două lumi. Soluțiile includ asigurări accesibile de la distanță, consultanță specializată și posibilitatea de a încheia și administra polițe 100% online, fără a fi nevoie de deplasare în țară. „Pentru cei mai mulți români din diaspora, distanța nu a redus responsabilitatea față de cei rămași acasă. Românii plecați în străinătate continuă să fie principalul sprijin financiar pentru cei rămași acasă, însă protecția financiară a familiilor din România rămâne limitată”, spune Virgil Șoncutean, Director General la Allianz-Țiriac Asigurări.

El adaugă că viața multor români se desfășoară, de fapt, în două țări, iar soluțiile de protecție trebuie să țină pasul cu acest stil de viață. „Credem că protecția trebuie să urmeze viața oamenilor, indiferent unde locuiesc, astfel încât ei să poată rămâne aproape de cei dragi chiar și atunci când sunt departe de casă”, a declarat Șoncutean. Datele studiului sugerează că, deși preocupările sunt similare în întreaga diasporă, ele sunt influențate și de contextul economic și social din țările de rezidență, ceea ce subliniază nevoia unor soluții flexibile, adaptate unei vieți împărțite între două state.