Președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene a prezentat sâmbătă, 10 octombrie, un proiect de buget pentru perioada 2028-2034, redus cu 159 de miliarde de euro față de propunerea inițială a Comisiei Europene. Documentul, cunoscut în jargonul european drept «Negotiating Box» sau «Nego-box», păstrează finanțarea pentru Politica Agricolă Comună și Politica de coeziune, o veste importantă pentru România și pentru grupul informal al «Prietenilor Coeziunii».
Propunerea irlandeză reprezintă o încercare de a debloca negocierile dintre cele 27 de state membre, împărțite în două tabere cu interese dificil de reconciliat. Pe de o parte, statele contributoare nete cer reduceri substanțiale ale cheltuielilor europene, în timp ce țările din sudul și estul continentului, inclusiv România, insistă să protejeze finanțările pentru agricultură, infrastructură și dezvoltare regională. Documentul propune o diminuare de aproximativ 8% a bugetului european față de ultima variantă de negociere, prezentată în iunie de Cipru.
Cele mai mari tăieri vizează noile priorități europene, pentru a evita afectarea finanțărilor tradiționale. O reducere de 75 de miliarde de euro vizează fondurile destinate competitivității economice, iar 38 de miliarde de euro ar urma să fie eliminate din bugetul pentru ajutor extern și dezvoltare. Cheltuielile administrative ale Uniunii ar fi diminuate cu 10 miliarde de euro. Dublinul propune și eliminarea unei rezerve financiare de urgență, cunoscută drept «EU Facility cushion», care ar fi permis Comisiei Europene să mobilizeze bani suplimentari pentru situații neprevăzute.
Menținerea finanțărilor pentru Politica Agricolă Comună și Politica de coeziune, care reprezintă împreună aproximativ jumătate din bugetul Uniunii Europene, este o concesie făcută grupului «Prietenilor Coeziunii», din care face parte și România, alături de alte 16 state din sudul și estul Europei. Aceste țări au insistat asupra protejării fondurilor destinate reducerii diferențelor economice și sociale dintre regiunile europene.
Pentru România, miza este majoră. Fondurile de coeziune reprezintă o sursă importantă de finanțare pentru construcția și modernizarea infrastructurii, dezvoltarea comunităților locale, rețelele de apă și canalizare, proiectele de mediu și alte investiții publice. La rândul său, Politica Agricolă Comună asigură subvenții pentru fermieri și finanțarea programelor de dezvoltare rurală.
În ciuda reducerilor propuse, statele bogate, în frunte cu Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, consideră că economiile sunt insuficiente. Aceste țări au cerut reducerea bugetului european cu câteva sute de miliarde de euro față de propunerea inițială a Comisiei, de aproape două trilioane de euro. Ele susțin că Uniunea Europeană nu poate continua să majoreze contribuțiile naționale pentru a finanța simultan politicile tradiționale și noile priorități strategice.
Un diplomat european a descris propunerea irlandeză drept o dezamăgire, susținând că documentul favorizează politicile secolului trecut, în loc să pregătească Uniunea pentru provocările secolului XXI. «Această propunere nu poate constitui baza unui acord între statele membre. Avem nevoie urgent de mai mult realism financiar și de mai puțin «La La Land» financiar», a declarat diplomatul, citat de publicația europeană POLITICO.
O altă componentă importantă a negocierilor privește modul în care Uniunea Europeană își va finanța bugetul, fără să depindă exclusiv de contribuțiile directe ale statelor membre. Irlanda a păstrat, în mare parte, pachetul de cinci noi resurse proprii propus anul trecut de Comisia Europeană, care ar urma să genereze aproximativ 66 de miliarde de euro pentru bugetul comunitar. Printre măsurile discutate se numără taxe la nivel european, care ar putea completa contribuțiile naționale.
Proiectul irlandez pregătește terenul pentru summitul european din 15-16 octombrie, la care liderii celor 27 de state vor încerca să ajungă la un compromis privind dimensiunea și prioritățile bugetului Uniunii Europene. Negocierile se anunță dificile, având în vedere pozițiile divergente ale statelor membre. România și «Prietenii Coeziunii» au obținut o victorie de etapă prin protejarea fondurilor pentru agricultură și dezvoltare regională, dar rămâne de văzut dacă această poziție va fi menținută în acordul final.