Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a respins acuzațiile potrivit cărora România ar urma să renunțe la dreptul de veto în Uniunea Europeană, afirmând că niciun ministru de externe nu are competența de a lua o astfel de decizie. Declarațiile au fost făcute după ședința de Guvern, în contextul în care Senatul a adoptat luni, la inițiativa AUR, o declarație prin care pune sub semnul întrebării mandatul în baza căruia Țoiu a semnat documentul privind extinderea utilizării votului cu majoritate calificată în politica externă a UE.
„Scrisoarea nu doar că nu conține nicio renunțare la dreptul de veto, dar spune foarte clar două lucruri. În primul rând că tratatele sunt respectate și scrisoarea nu propune în nicio secundă, niciun cuvânt, nici un rând o modificare a acestora”, a declarat ministra. Ea a precizat că documentul este public pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe și că nu propune modificarea tratatelor europene.
Potrivit Oanei Țoiu, singurul element care i-a deranjat pe senatori este propunerea ca statele membre care folosesc dreptul de veto să explice partenerilor europeni motivele care justifică decizia, fără ca aceste justificări să fie supuse aprobării. „Repet, justificarea nu va fi evaluată sau aprobată de nimeni altcineva. Dreptul de veto al României rămâne neciobit, este un gest de bună colaborare să clarifici rațiunile pe care le-ai avut în momentul în care l-ai folosit”, a afirmat ministra.
Țoiu a amintit că România nu a folosit până acum dreptul de veto și a făcut o comparație cu negocierile pentru aderarea la spațiul Schengen. „Vă reamintesc însă că România nu l-a folosit niciodată. Și din perspectivă personală pot să spun că cel mai probabil dacă România ar fi avut curajul să folosească în negocieri și posibilitatea dreptului de veto, n-am fi stat atâția ani la ușa Schengen”, a declarat aceasta.
Ministra a explicat că participarea României la grupul de state care discută despre eficientizarea procesului decizional european a început în 2023, în timpul mandatului președintelui Klaus Iohannis. „În ceea ce privește mandatul de discuții cu celelalte state, în 2023, în mandatul președintelui Iohannis, România a luat decizia de a se alătura procesului de colaborare cu aceste 11 state pentru eficientizarea procesului decizional. Vă reamintesc că din 2023 până în 2026 am avut și premier PSD, în mandatul căruia această decizie nu doar că nu s-a schimbat, dar și nici nu există vreo propunere de la Guvern din acea vreme, vreo propunere a Comisiei de Politică Externă sau a vreunui parlamentar în ultimii trei ani care să vizeze ieșirea României din acest grup de state”, a declarat ministra.
Ea a subliniat că eventualele modificări ale mecanismelor de vot nu pot afecta deciziile militare, care rămân supuse regulilor stabilite prin tratatele europene. De asemenea, Țoiu a arătat că parlamentele naționale ar putea bloca eventuale schimbări ale procesului decizional și a insistat că, în prezent, nu există o propunere concretă în acest sens. „Deci, Parlamentul României, în orice scenariu posibil viitor, ar avea șase luni să dezbată asta și poate opri orice asemenea decizie prin veto-ul Parlamentului. De ce Parlamentul României nu dezbate posibilitatea schimbării procesului decizional în Uniunea Europeană? Răspunsul este foarte simplu, pentru că această propunere nu există”, a explicat Oana Țoiu.
Ministra de Externe a încheiat subliniind că nu are competența de a decide renunțarea la dreptul de veto al României și că o eventuală schimbare a regulilor ar necesita acordul unanim al liderilor europeni, precum și implicarea parlamentelor naționale. „Niciun ministru de externe nu poate renunța la dreptul de veto al României”, a afirmat Oana Țoiu.