Deși Oradea are un cost total al energiei termice mai mic decât Bucureștiul, locuitorii orașului plătesc mai mult pe factură decât bucureștenii. Diferența nu vine din prețul producției, ci din modul în care este împărțită nota de plată între consumator și bugetul local, explică expertul Dumitru Chisăliță, de la Asociația Energia Inteligentă (AEI).
Operatorul local din Oradea indică un cost total al energiei termice de aproximativ 549 lei/MWh, mai mic decât tarifele totale practicate în multe alte municipii și în Capitală. Orașul a investit în rețele, a redus pierderile și folosește inclusiv energie geotermală. Cu toate acestea, avantajul nu se vede pe deplin în suma cerută locatarului. Orădeanul plătește 408,46 lei pentru o gigacalorie, în timp ce bucureșteanul plătește aproximativ 366 lei, la tariful actual pentru populație și cu TVA de sezon rece inclus.
La același consum de 5 gigacalorii, asta înseamnă circa 2.042 lei în Oradea, față de 1.830 lei în București, o diferență de aproximativ 212 lei. Este un exemplu de calcul pentru aceeași cantitate de căldură facturată, nu factura anuală reală a unui apartament.
Cum poate un oraș cu un cost al căldurii mai mic să ceară populației un preț mai mare decât Bucureștiul? Prin felul în care împarte nota de plată. O parte ajunge pe factura locatarului, iar restul este plătită din bugetul local. La Oradea, primăria a acordat în 2025 subvenții de 43 de milioane de lei și încă 8 milioane de lei pentru acoperirea pierderilor. Așadar, nici aici gigacaloria nu este plătită integral de consumator.
La București, prețul afișat populației este menținut mai jos printr-o susținere mai mare din bani publici. Aproximativ 60% din preț este suportat în prezent de municipalitate, prin subvenție, populația achitând restul. Prețul real al gigacaloriei este de 921,82 lei, iar Termoenergetica cumpără gigacaloria de la ELCEN cu 485,37 lei și o vinde populației cu 330 de lei, potrivit primarului general Ciprian Ciucu. Suma de 330 de lei este media lunară, calculată pornind de la prețul facturat fără TVA, la care se aplică o cotă diferită în funcție de sezon.
Conform Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr. 13/31.01.2023, prețul local de facturare al energiei termice furnizate populației este de 283,75 lei/MWh fără TVA. În sezonul rece, noiembrie–martie, cota de TVA aplicată la furnizarea energiei termice este de 11%, iar în afara sezonului de încălzire cota de TVA este de 21%, conform Legii nr. 141/25.07.2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, începând din 1 august 2025. Prețul mediu facturat rezultat este de 329,15 lei.
Problema pe care discuția despre «cea mai ieftină energie» o ascunde este tocmai această diferență dintre costul real și factura finală. Pentru o familie, contează factura. Pentru oraș, contează factura plus subvenția. Iar subvenția nu este căldură gratuită: banii vin din bugetul din care se plătesc și alte servicii publice. Oradea trebuie apreciată pentru investițiile care au redus costurile, dar avantajul nu ajunge integral la locatar.
Datele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că, spre deosebire de trendul național de deconectare de la sistemul centralizat de termoficare, în Oradea locuitorii se rebranșează. La sfârșitul anului 2025, numărul total de consumatori alimentați din sistemul centralizat era de 1.012.681, din care 1.002.509 locuințe. Față de finalul anului 2024, numărul de locuințe racordate a scăzut cu 16.414, iar față de 2023 scăderea este de peste 27.000.
În 33 din cele 49 de localități au avut loc debranșări în 2025. Totuși, în municipiul Oradea și comuna Sânmartin s-a înregistrat o creștere semnificativă a rebranșărilor, de 789 de locuințe pe parcursul anului 2025, zona păstrând tendința ascendentă din anul precedent, când fuseseră rebranșate 1.161 de locuințe. Cel mai mare număr de locuințe alimentate din sistemul centralizat rămâne în Regiunea București-Ilfov, cu 533.407, iar cel mai mic în regiunea Centru, cu 14.359.