Nuclearelectrica, compania de stat care operează centrala nucleară de la Cernavodă, mizează pe repornirea reactoarelor de la 1 noiembrie și a fundamentat pe această ipoteză un draft de rectificare a bugetului de venituri și cheltuieli pe 2026. Anunțul vine în contextul în care seceta prelungită a afectat grav producția de energie electrică a centralei, iar compania estimează o pierdere de aproximativ un miliard de lei din profitul brut.
Potrivit datelor comunicate, producția de energie a Nuclearelectrica a scăzut cu peste un sfert față de nivelul planificat, ca urmare a debitelor reduse de pe Dunăre, care au limitat capacitatea de răcire a reactoarelor. Cele două unități de la Cernavodă au fost oprite treptat, iar reluarea activității depinde de condițiile hidrologice și de finalizarea lucrărilor de mentenanță. Compania a precizat că nu există încă o dată certă pentru repornire, iar autoritățile din domeniul energiei au confirmat că situația rămâne incertă.
Rectificarea bugetară propusă de conducerea Nuclearelectrica urmează să fie supusă aprobării acționarilor, principalul fiind statul român. Documentul include atât veniturile estimate din reluarea producției, cât și costurile suplimentare generate de oprirea prelungită și de achiziția de energie din import pentru acoperirea consumului la orele de vârf. România a devenit astfel mai dependentă de importuri în ultimele luni, ceea ce a pus presiune pe prețurile din piață.
Centrala de la Cernavodă asigură în mod normal aproximativ 20% din necesarul de energie electrică al României, iar funcționarea sa la parametri optimi este esențială pentru stabilitatea sistemului energetic național. Oprirea prelungită a reactoarelor a determinat un deficit de producție care a fost compensat parțial prin importuri, în condițiile în care consumul a rămas ridicat. Specialiștii din domeniu avertizează că o nouă amânare a repornirii ar putea accentua presiunea pe facturile consumatorilor și pe bugetul companiilor energointensive.
Nuclearelectrica a anunțat că monitorizează constant nivelul Dunării și colaborează cu autoritățile pentru a stabili momentul optim de repornire. Compania a precizat că prioritatea rămâne siguranța nucleară și că nicio decizie nu va fi luată înainte ca toate condițiile tehnice să fie îndeplinite. În paralel, conducerea a demarat discuții cu instituțiile financiare pentru a gestiona impactul bugetar al opririi prelungite.
Seceta din acest an a afectat nu doar producția nucleară, ci și hidrocentralele, ceea ce a redus și mai mult capacitatea internă de generare. În acest context, autoritățile caută soluții pentru a echilibra piața energetică și a evita creșteri bruște de preț. Repornirea Cernavodei la 1 noiembrie ar readuce în sistem o cantitate importantă de energie la costuri relativ stabile, ceea ce ar putea tempera volatilitatea din piață.
Până atunci, România rămâne expusă la fluctuațiile prețurilor regionale și la riscurile asociate importurilor. Analiștii din energie estimează că fiecare săptămână de întârziere a repornirii adaugă costuri suplimentare atât pentru Nuclearelectrica, cât și pentru consumatori. Compania nu a oferit deocamdată detalii despre eventuale concedieri sau reduceri de investiții, dar a menționat că rectificarea bugetară vizează tocmai acoperirea acestor pierderi.
Nuclearelectrica rămâne un jucător central pe piața energetică românească, iar evoluția situației de la Cernavodă va fi urmărită îndeaproape de investitori și de autorități. Repornirea la 1 noiembrie este considerată de companie un scenariu optimist, condiționat de factori externi, în special de nivelul Dunării. Dacă condițiile hidrologice nu se vor îmbunătăți, termenul ar putea fi din nou amânat, cu consecințe directe asupra bugetului și asupra securității energetice a țării.