Milorad Dodik, liderul naționalist sârb pro-rus, a revendicat luni victoria partidului său, Alianța Social-Democraților Independenți (SNSD), în alegerile generale din Bosnia și Herțegovina, deși nu a figurat pe buletinele de vot. Anunțul a fost făcut în fața susținătorilor, cărora le-a mulțumit președintelui rus Vladimir Putin pentru sprijinul acordat formațiunii sale înaintea scrutinului.
Dodik, care a deținut funcția de președinte al Republicii Srpska în perioada 2022-2025, a fost destituit în 2025 și i s-a interzis să candideze timp de șase ani, după ce a sfidat emisarul internațional al țării. Cu toate acestea, influența sa politică rămâne semnificativă, iar partidul său este așteptat să-și păstreze puterea în parlamentul și președinția entității sârbe.
Potrivit rezultatelor preliminare citate de presa internațională, după numărarea a peste 95% din voturi, Zeljka Cvijanovic, membră a SNSD, este pe cale să-și păstreze locul în președinția tripartită a țării. În același timp, Denis Becirovic, din partea Partidului Social-Democrat (SDP BiH), urmează să-și păstreze locul rezervat bosniacilor, iar candidata naționalistă croato-bosniacă Darijana Filipovic a revendicat victoria în cursa pentru locul rezervat croaților.
Scrutinul a fost marcat de o prezență relativ scăzută la vot: doar 42% dintre alegători s-au prezentat la urne, o scădere de aproape 10% față de alegerile din 2022. Acest lucru reflectă o posibilă dezamăgire a electoratului față de clasa politică și de sistemul complex de guvernare al țării.
Procedurile electorale din Bosnia și Herțegovina sunt considerate de experți printre cele mai complicate din lume. Alegătorii votează pentru un număr impresionant de oficiali din administrația locală, regională și națională, inclusiv pentru cei trei membri ai președinției multietnice, parlamentarii legislativului național și conducătorii instituțiilor din cele două entități: Federația Bosniei și Herțegovinei (FBiH) și Republica Srpska, dominată de etnicii sârbi.
Această rețea instituțională complexă a fost creată prin acordul de pace intermediat de Statele Unite în 1995, pentru a gestiona diviziunile etnice dintre bosniacii musulmani, sârbii ortodocși și croații catolici, după conflictul armat din 1992-1995. Tensiunile interetnice rămân o realitate, iar partidele naționaliste continuă să joace un rol central în politica țării.
În timpul campaniei electorale, partidele bosniace au pledat pentru un stat central mai puternic, iar actualul membru bosniac al președinției tripartite, Denis Becirovic, s-a angajat să relanseze parcursul țării către Uniunea Europeană și NATO. UE a acordat Bosniei statutul de țară candidată în decembrie 2022, însă negocierile de aderare programate pentru 2024 au fost amânate. Bruxelles-ul a solicitat adoptarea unor legi anticorupție mai stricte și reformarea sistemului judiciar.
Partidele naționaliste croate au cerut o reformă electorală, solicitând o pondere mai mare în alegerea membrului croat al președinției în cadrul entității pe care o împart cu bosniacii. În paralel, Rusia a fost acuzată că încetinește parcursul țării către aderarea la UE prin diferite metode și prin menținerea unor legături strânse cu partidul care susține secesiunea Republicii Srpska.
Victoria revendicată de Dodik și mesajul său de mulțumire către Vladimir Putin subliniază influența Moscovei în regiune și provocările cu care se confruntă Bosnia și Herțegovina în consolidarea democrației și a integrării euro-atlantice. Rezultatele finale ale alegerilor urmează să fie confirmate oficial în zilele următoare.