Cinci state europene, Franța, Germania, Regatul Unit, Polonia și Italia, vor reprezenta Europa în negocierile privind Ucraina. În echipă vor fi incluși și reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Consiliului European. Formula a fost aprobată de șefii de stat și de guvern ai Uniunii Europene la un summit informal desfășurat la Dublin, ceea ce înseamnă că structura negocierilor are un sprijin politic comun din partea statelor membre, nu doar din partea celor cinci capitale care o vor reprezenta direct.
Liderii europeni au convenit ca discuțiile privind Ucraina să rămână separate de arhitectura de securitate a Europei. Această distincție are o importanță practică: negocierile despre încetarea războiului nu trebuie să devină automat un cadru de rediscutare a ordinii de securitate de pe continent. Președintele României a susținut că negocierile trebuie să se limiteze strict la războiul din Ucraina, iar România își menține poziția privind protecția Mării Negre, un subiect care, potrivit poziției Bucureștiului, nu poate fi lăsat în afara discuției despre regiune.
În paralel, o declarație semnată de 40 de țări europene la summitul Comunității Politice Europene afirmă că problemele de securitate ale Europei necesită implicarea europenilor. Documentul vine într-un moment în care Statele Unite și Rusia au purtat discuții proprii, iar Regatul Unit, Germania, Italia și reprezentanți ai UE au participat în această săptămână la negocierile de la Abu Dhabi. Potrivit surselor citate, Moscova și Kievul raportează unele progrese, însă până în prezent nu există semnale pozitive privind problemele-cheie, inclusiv cea a teritoriului, care rămâne principalul punct de blocaj.
Kremlinul a declarat că Rusia este deschisă participării europene, cu condiția ca acestea să aducă o contribuție concretă la proces. Cancelarul german Friedrich Merz a respins însă această abordare, pe care a descris-o drept un joc vechi, sugerând că Moscova încearcă să redeschidă un format de negociere pe care Europa îl consideră depășit. Șefa diplomației europene Kaja Kallas a avertizat că cerințele de securitate formulate de Rusia ar putea distrage atenția de la subiectul prioritar, adică încetarea focului, și ar putea amâna un rezultat pe care Kievul îl așteaptă de luni de zile.
Premierul Letoniei a calificat astfel de discuții drept o capcană, iar Polonia, statele baltice și cele nordice au avertizat împotriva oricăror negocieri privind securitatea cu Statele Unite sau cu Rusia fără implicarea directă a europenilor. Această poziție explică de ce formatul celor cinci țări și al instituțiilor europene a fost considerat necesar: el oferă Uniunii un interlocutor unic, cu mandat clar, în locul unor negocieri paralele purtate de fiecare stat în parte.
Pentru Republica Moldova, care are o frontieră comună cu Ucraina și care rămâne sensibilă la evoluțiile din regiune, rezultatul acestor negocieri și modul în care Uniunea Europeană își va construi rolul la masa tratativelor sunt subiecte care contează direct. Deciziile privind arhitectura de securitate a Europei și garanțiile pentru Ucraina au efecte care depășesc granițele războiului, iar formatul ales la Dublin va fi unul dintre elementele care vor defini cât de mult va conta Europa în soluționarea conflictului.