Ucraina pierde aproximativ 45 de milioane de dolari pentru fiecare oră în care alertele de rachete obligă companiile să-și suspende activitatea, a declarat ministrul Economiei și Mediului, Oleksandr Kravcenko. Estimarea vine pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii economice, care au transformat alertele aeriene într-un factor direct de presiune asupra bugetului și a mediului de afaceri.
Potrivit ministrului, Moscova urmărește să distrugă o parte semnificativă din economia ucraineană. „Ceea ce nu am anticipat pe deplin a fost cât de repede va dezvolta Rusia aceste drone cu reacție și le va folosi pentru a viza totul”, a spus Kravcenko. În ultimele săptămâni, Kievul a fost lovit de noi tipuri de drone, iar alertele aeriene au ajuns să dureze chiar și 10 ore pe zi. În aceste intervale, angajații sunt trimiși în adăposturi, iar activitatea multor firme se oprește complet.
Pentru a limita pierderile, guvernul de la Kiev a introdus un sistem de avertizare în două niveluri. Alerta „roșie” semnalează o amenințare cu rachete și impune căutarea unui adăpost. Alerta „galbenă” este folosită în cazul amenințărilor cu drone și permite mai multor companii să-și continue activitatea. Ministrul a precizat că mai mult de jumătate dintre firme au continuat să lucreze în timpul alertelor galbene, dar sistemul nu elimină riscul pentru angajați.
Luni, o dronă rusească cu reacție a lovit Academia Națională de Științe din centrul Kievului în timpul unei alerte galbene. Două persoane au murit, iar personalul se afla încă în clădire. Incidentul ilustrează dificultatea de a proteja simultan populația și de a menține economia în funcțiune, un echilibru pe care autoritățile îl caută constant de la începutul invaziei.
Atacurile din acest an au provocat pagube estimate la 10 miliarde de dolari asupra activelor fixe ale Ucrainei, potrivit lui Kravcenko. Printre obiectivele afectate se numără combinate siderurgice, depozite și infrastructură logistică. Mai recent, Rusia a vizat și centre de date și infrastructura digitală, extinzând spectrul țintelor dincolo de instalațiile energetice clasice.
Presiunea pe economie este amplificată de situația porturilor de la Marea Neagră. Ministrul a arătat că Rusia a blocat practic accesul Ucrainei la principalele rute maritime, care înainte de război asigurau transportul unei mari părți din exporturile țării. În paralel, Kievul se pregătește pentru o iarnă dificilă, în care atacurile asupra infrastructurii energetice și asupra companiilor ar putea pune presiune suplimentară pe o economie deja afectată.
Autoritățile discută posibilitatea ca mai multe companii private să poată cumpăra sisteme de apărare antiaeriană. Kravcenko avertizează însă că firmele nu se vor putea proteja complet de atacurile cu rachete și drone, ceea ce limitează eficiența unei astfel de soluții.
Pagubele provocate de atacuri pun o presiune tot mai mare și pe bugetul de stat. Președintele Volodimir Zelenski a estimat recent deficitul bugetar al Ucrainei pentru acest an la aproximativ 27 de miliarde de dolari. Ulterior, guvernul a redus estimarea la 20 de miliarde de dolari, prin tăieri de cheltuieli și folosirea unor rezerve interne.
Ucraina caută acum finanțare suplimentară de la Uniunea Europeană, Japonia, Canada și Regatul Unit. Kievul analizează inclusiv posibilitatea de a primi mai devreme o parte din împrumuturile planificate pentru anul viitor. „Se lucrează foarte activ cu toți partenerii noștri internaționali pentru a obține surse suplimentare de finanțare”, a declarat ministrul Economiei.