Veniturile obținute din vânzarea biletelor la spectacolele Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, producții finanțate integral din resurse publice, au fost direcționate către conturile unei structuri asociative de drept privat, ocolind trezoreria statului, evidența contabilă, execuția bugetară anuală și controlul financiar preventiv. Constatarea apare în raportul Corpului de control al Ministerului Culturii, aprobat la 10 septembrie 2026, care a validat aspectele semnalate anterior de comisia de evaluare a activității manageriale.
Conducerea interimară a instituției a dispus încetarea imediată a acestei practici. Potrivit deciziei, încasarea veniturilor se va face exclusiv prin conturile instituției, cu respectarea legislației privind încasarea, administrarea, utilizarea și contabilizarea acestora. Măsura vizează reintroducerea traseului legal al banilor publici, astfel încât sumele provenite din bilete să intre în bugetul instituției și să fie supuse controlului financiar.
Raportul de control nu se limitează la circuitul veniturilor din bilete. Documentul semnalează și gestionarea deficitară a apărării instituției în litigii, unde nu au fost parcurse toate etapele procesuale, ceea ce a condus la prejudicierea cu sume semnificative a intereselor patrimoniale ale Operei. În plus, ancheta a identificat nereguli în administrarea patrimoniului: în perioada 2015–2023, unele spații au fost închiriate la chirii semnificativ inferioare nivelului pieței, contravaloarea utilităților nu a fost recuperată, iar despăgubiri pentru investiții neamortizate au fost acordate fără fundamentare.
Controlul a mai relevat deficiențe sistemice, precum utilizarea regulată de date și informații paralele în raportările periodice, absența unor proceduri interne în domenii esențiale de activitate și implementarea deficitară a sistemului de control intern managerial. Aceste constatări indică probleme care depășesc un singur incident și care țin de modul în care instituția își organizează fluxurile financiare și administrative.
Aspectele care pot avea relevanță penală au fost transmise autorităților competente, iar situațiile care depășesc competența Ministerului Culturii au fost înaintate instituțiilor abilitate ale statului. Ministrul culturii, Demeter András Istvan, a declarat că «banii publici au un singur traseu: cel al interesului public» și că, într-o instituție publică de cultură, «fiecare leu trebuie urmărit, justificat și utilizat conform procedurilor legale». Oficialul a subliniat că patrimoniul trebuie administrat în beneficiul comunității, iar activitatea managerială presupune responsabilitate, nu doar rezultate aparente.
Ministrul a precizat că acțiunile de monitorizare și responsabilizare a managementului vor continua, indiferent de rezistența sau reacțiile publice pe care acestea le pot genera. «Evaluarea managerială nu este o formalitate, iar atunci când sunt afectate buna funcționare a unei instituții și disciplina financiară, rezultatele acesteia trebuie să fie valorificate», a mai spus Demeter András Istvan. Pentru Ministerul Culturii, prioritățile rămân respectarea legii, protejarea patrimoniului și utilizarea corectă și transparentă a banilor publici.
Raportul aprobat la 10 septembrie 2026 consolidează concluziile comisiei de evaluare a activității manageriale și stabilește măsuri concrete pentru corectarea abaterilor. Cazul Operei din Cluj-Napoca readuce în atenție modul în care instituțiile de cultură finanțate din fonduri publice își gestionează resursele și răspunderea managerială. Deocamdată, nu au fost făcute publice numele persoanelor responsabile sau valoarea exactă a prejudiciului, însă transmiterea aspectelor cu posibilă relevanță penală către autorități arată că verificările ar putea continua în afara sferei administrative.