Președintele Nicușor Dan ia în calcul dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate dacă guvernul propus de Luca Niculescu nu primește votul de învestitură, potrivit unor informații publicate de G4Media și confirmate parțial de surse apropiate Administrației Prezidențiale citate de HotNews. Potrivit acestora, șeful statului ar fi stabilit un termen-limită pentru deblocarea crizei politice: dacă până joi, 15 octombrie, Luca Niculescu nu obține susținerea unei majorități parlamentare, președintele ar urma să prezinte vineri, 16 octombrie, decretul de dizolvare a Parlamentului, odată cu eventuala retragere a premierului desemnat.
Sursele citate susțin că Nicușor Dan nu intenționează să mai desemneze un alt candidat pentru funcția de prim-ministru și consideră partidele responsabile pentru prelungirea crizei politice. Schimbarea de poziție este semnificativă, având în vedere că până în prezent președintele a insistat asupra identificării unei soluții în actuala configurație parlamentară, chiar dacă negocierile dintre partide nu au produs o majoritate stabilă.
Un politician implicat în negocierile pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu a declarat pentru Mediafax că transmiterea acestui scenariu de către Administrația Prezidențială ar putea reprezenta o formă de presiune asupra anumitor formațiuni și parlamentari. Acesta a subliniat că informațiile apărute în spațiul public trebuie privite în contextul negocierilor în desfășurare, în care fiecare vot poate conta pentru atingerea pragului de 233 de parlamentari necesar învestirii Guvernului. Perspectiva unui nou scrutin ar putea determina o parte dintre acești parlamentari să susțină învestirea Guvernului Niculescu, chiar și în absența unui acord politic mai larg, pentru a evita dizolvarea actualului Legislativ.
În paralel cu informațiile privind posibilitatea declanșării alegerilor anticipate, negocierile pentru formarea Guvernului Luca Niculescu continuă. Potrivit informațiilor obținute de Mediafax din surse politice, pe masa discuțiilor se conturează o formulă în care PSD ar urma să dețină cea mai mare parte a portofoliilor ministeriale. În această variantă, președintele Nicușor Dan ar avea un cuvânt decisiv în desemnarea titularilor unor ministere strategice, precum Externele, Apărarea, Fondurile Europene sau Finanțele. Restul portofoliilor ar urma să fie împărțite în principal între reprezentanții propuși de PSD și eventuali tehnocrați agreați de premierul desemnat.
O componentă esențială a negocierilor o reprezintă un posibil acord politic cu Ilie Bolojan și UDMR, prin care cele două formațiuni să asigure susținerea parlamentară a viitorului Cabinet, fără a participa efectiv la guvernare. Potrivit surselor Mediafax, în discuție se află inclusiv un angajament ca Guvernul să nu fie înlăturat prin moțiune de cenzură cel puțin până în aprilie 2027. Există însă diferențe între modul în care partidele privesc acest acord. Ilie Bolojan și conducerea PNL ar prefera ca eventualele înțelegeri să fie încheiate direct între fiecare partid și premierul desemnat, Luca Niculescu, nu sub forma unui pact politic comun PSD–PNL–UDMR. O asemenea formulă le-ar permite liberalilor să susțină stabilitatea Executivului fără să își asume participarea la o coaliție cu social-democrații.
Principalul obstacol rămâne poziția PSD. Deși această formulă le-ar oferi social-democraților controlul asupra unei părți importante a Guvernului, în partid există rezerve privind asumarea aproape exclusivă a responsabilității guvernării, în condițiile în care PNL și UDMR ar putea rămâne în afara Executivului. Social-democrații și-ar dori un Guvern asumat efectiv de mai multe formațiuni, astfel încât responsabilitatea pentru eventualele măsuri nepopulare și costurile electorale să fie împărțite. Decizia finală ar urma să fie luată miercuri, 14 octombrie, în cadrul unei reuniuni a PSD. Rezultatul discuțiilor ar putea stabili dacă Luca Niculescu va merge în Parlament cu o majoritate negociată sau dacă blocajul politic va continua, pe fondul presiunii generate de perspectiva alegerilor anticipate.