Nuclearelectrica propune acționarilor, pentru ședința Adunării Generale din 29 octombrie, rectificarea Bugetului de Venituri și Cheltuieli pe anul 2026, cu o scădere semnificativă a profitului estimat, ca urmare a opririi controlate a Unităților 1 și 2 de la Cernavodă din cauza debitului redus al Dunării. Potrivit propunerii, profitul brut estimat ajunge la aproximativ 1,4 miliarde lei, cu 41,5% sub nivelul bugetat inițial, în timp ce veniturile totale scad cu 14,9%, iar cheltuielile totale cresc cu 3,6% față de nivelul aprobat.
Directorul general al companiei, Mihai Gioară, a declarat că situația reprezintă o realitate climatică nouă, iar oprirea celor două unități a fost o decizie luată pentru protejarea marginii de securitate nucleară, conform limitelor de operare. «Obiectivul nostru este ca situația actuală să rămână un eveniment singular în istoria operațională a Nuclearelectrica», a spus Gioară. El a subliniat că proiectele de investiții nu sunt afectate, iar directorul financiar Daniel Adam a precizat că situația actuală nu are impact asupra gradului de îndatorare al companiei.
Conform notei privind rectificarea bugetului, Unitatea 2 a fost oprită în perioada 4-30 mai, pentru un total de 624 de ore, din cauza unei defecțiuni tehnice la transformatorul de evacuare a puterii. Ulterior, reducerea semnificativă a debitului fluvial al Dunării a determinat oprirea controlată a Unității 1 începând cu 28 iulie și a Unității 2 începând cu 13 august, după ce intervențiile derulate nu au mai putut menține un nivel optim al apei în bazinul de aspirație al pompelor de răcire a condensatoarelor turbinei.
Compania estimează că ambele unități vor fi reconectate la Sistemul Energetic Național începând cu 1 noiembrie 2026, pe baza prognozelor hidrologice pe termen lung. În nota citată se arată însă că, în situația în care reluarea activității se produce ulterior acestei date, gradul de realizare a veniturilor estimate va fi afectat negativ. Prognoza debitului Dunării la intrarea în țară nu oferă o perspectivă sigură de repornire a cel puțin unei unități la Cernavodă în cursul lunii octombrie 2026, potrivit notei de fundamentare a hotărârii de Guvern privind măsurile de siguranță pe piața de energie electrică.
România se află în stare de alertă energetică din 1 august, după închiderea primei unități de la Cernavodă, pe 28 iulie. Debitul redus al Dunării a dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care contribuie, la nivel multianual, cu 10-15% din energia națională. Starea de alertă a fost prelungită și pentru această lună.
Cele două reactoare de la Cernavodă au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW fiecare și asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României. Nuclearelectrica este o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni.
Pe fondul actualei stări de alertă energetică, au fost aprobate luni, în raportul final al Comitetului interministerial privind soluțiile de asigurare a alimentării cu apă pentru răcirea reactoarelor nucleare, concluziile demersurilor pentru actualizarea proiectului Bala 2. Proiectul, vechi de 17 ani și gândit încă de la ultima oprire a capacităților nucleare ale României din cauza secetei, de acum 23 de ani, este menit să crească nivelul Dunării și să asigure debitul necesar pentru răcirea instalațiilor și a centralei nucleare de la Cernavodă.