Uniunea Europeană își propune să obțină angajamente financiare mai mari pentru Ucraina din partea unor aliați din afara blocului comunitar, în special Marea Britanie și Canada, dar și Japonia, pe fondul incertitudinii legate de sprijinul american și al creșterii nevoilor de finanțare ale Kievului. Potrivit unor oficiali europeni și diplomați citați de presa internațională, discuțiile vor fi purtate la cel mai înalt nivel în cadrul summitului UE-Canada, programat pe 29-30 octombrie, și al summitului UE-Marea Britanie, din 20 noiembrie.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană și statele sale membre asigură în prezent aproximativ 80% din ajutorul extern acordat Ucrainei. «Avem nevoie urgentă ca și alți parteneri să își intensifice eforturile», a spus ea, subliniind că efortul financiar trebuie distribuit mai larg între aliații occidentali.
UE s-a angajat să acorde Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027, menit să acopere aproximativ două treimi din necesarul de finanțare al țării. Bruxellesul se aștepta ca alți parteneri, printre care Canada, Japonia, Coreea de Sud, Australia și Norvegia, să contribuie cu încă 45 de miliarde de euro. O parte semnificativă din aceste fonduri întârzie însă să ajungă la Kiev, fie pentru că guvernele respective nu au confirmat sprijinul anticipat, fie pentru că nu au transferat sumele promise.
Necesarul de finanțare al Ucrainei pentru anul 2027 a crescut pe fondul intensificării atacurilor rusești și al costurilor tot mai mari generate de războiul dintre SUA, Israel și Iran. În acest context, oficialii europeni au subliniat că demersurile nu reprezintă o critică la adresa Marii Britaniei sau a Canadei, două țări care oferă deja un sprijin important Ucrainei. Problema ține de creșterea nevoilor financiare ale Kievului, nu de o presupusă lipsă de implicare a acestor parteneri.
Marea Britanie afirmă că a alocat în total 25 de miliarde de lire sterline pentru Ucraina, iar Canada a promis asistență militară echivalentă cu 5,4 miliarde de euro și sprijin financiar direct de 8,2 miliarde de euro. De la începutul invaziei rusești pe scară largă, UE și statele sale membre au contribuit cu peste 231 de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei, inclusiv prin ajutor militar, sprijin financiar și asistență pentru refugiații ucraineni, potrivit datelor prezentate de Bruxelles.
Un diplomat european de rang înalt a explicat că UE nu va condiționa explicit acordarea unor avantaje economice de contribuțiile financiare pentru Ucraina, spre deosebire de abordarea administrației Trump. Uniunea se pregătește să negocieze consolidarea relațiilor economice și a cooperării în domeniul apărării cu Londra și Ottawa, fără a lega aceste dosare de suma pe care cele două state o vor aloca Ucrainei.
UE încearcă, de asemenea, să convingă Japonia să își majoreze contribuțiile. Un oficial european de rang înalt a afirmat că Tokyo a rămas în urmă cu sprijinul financiar acordat în 2026. O persoană familiarizată cu poziția guvernului japonez a respins ideea că Japonia nu contribuie suficient, subliniind că Tokyo a oferit deja aproximativ 20 de miliarde de dolari pentru Ucraina. Aceasta a precizat însă că ar putea exista posibilitatea unui sprijin suplimentar, dacă Ucraina îl va solicita.
În paralel, Tokyo încearcă să obțină garanții că firmele japoneze își vor păstra accesul la piața europeană, pe fondul îngrijorărilor că preferințele pentru produsele «fabricate în Europa», prevăzute în viitoarea legislație industrială, le-ar putea dezavantaja. Această condiționare indirectă ar putea complica negocierile privind majorarea sprijinului financiar pentru Ucraina.