Consolidarea fiscal-bugetară pe care România trebuie să o implementeze, în linie cu angajamentele din Planul Național Bugetar Structural pe termen mediu 2025-2031 și cu Procedura de Deficit Bugetar Excesiv actualizată, a fost realizată greșit, susține un expert economic într-un material publicat de Mediafax. Autorul afirmă că necesitatea ajustării nu poate fi pusă la îndoială, dar modul în care a fost concepută și aplicată a produs efecte negative asupra economiei și societății.
Argumentul central este că România nu își poate permite perioadele lungi de deficite ridicate practicate de unele state dezvoltate ale Uniunii Europene, cum au fost Italia, Spania, Portugalia, Austria sau Grecia, în paralel cu absorbția puternică a fondurilor europene structurale și de coeziune. Constrângerile vin, potrivit textului, din regulile fiscal-bugetare europene, din incertitudinea externă, din cerințele creditorilor și ale agențiilor de rating, precum și din statutul geopolitic și puterea economică relativ modestă a țării. În aceste condiții, România ar trebui să avanseze pas cu pas, cu un cost ridicat al volatilității și cu un risc real de a rămâne blocată în capcana venitului mediu.
Autorul susține că nu consolidarea în sine este problema, ci felul în care este făcută. Viziunea, designul, secvențialitatea, distribuția poverii în societate, alegerea măsurilor restrictive care să nu afecteze creșterea, protejarea motoarelor de creștere endogenă, precum investițiile în educație, sănătate, inovare, cercetare și dezvoltare, precum și măsurile țintite cu impact bugetar redus sunt, în opinia sa, elemente esențiale pentru o consolidare calitativă. Acesta notează că lecțiile unor ajustări reușite din statele UE din ultimul deceniu ar fi trebuit luate în considerare, iar lipsa unui dialog real și refuzul de a lua în seamă opinii contrare argumentate au dus la acțiuni care contrazic aceste exemple de bune practici.
Potrivit textului, efectele se resimt în economie și în societate. Autorul vorbește despre cea mai mare cădere economică din Uniunea Europeană, despre recorduri istorice la scăderea consumului, a producției industriale și a investițiilor străine directe, despre pierderea a 73.200 de locuri de muncă stabile, despre cea mai mare scădere a puterii de cumpărare a salariilor din ultimii 15 ani și despre cea mai abruptă scădere a puterii de cumpărare a pensiilor din ultimii 25 de ani. Sunt menționate și frânarea PIB-ului potențial și a productivității totale a factorilor, indicatori care, în opinia sa, arată o încetinire a tranziției către un model de creștere bazat pe tehnologie și capital uman.
Una dintre principalele critici vizează distribuția sacrificiilor. Cei cu venituri mici și medii ar fi suportat cele mai mari costuri, prin prețuri mai mari, venituri înghețate și putere de cumpărare în scădere. Autorul dă drept exemple măsurile privind CASS pentru mame, veterani și persoane cu dizabilități, tăierea burselor de excelență pentru olimpici și creșterea TVA la cărți. Consolidarea ar fi fost, astfel, una cantitativă, nu calitativă, inechitabilă și ineficientă din punct de vedere macroeconomic, fără certitudinea că va contribui la sănătatea finanțelor publice pe termen lung.
Textul mai avertizează asupra incertitudinii privind cifrele reale ale deficitului. Autorul spune că vor trebui așteptate prezentarea situației reale a finanțelor publice, amploarea datoriilor amânate, facturile neemise pentru lucrări recepționate, facturile neplătite, rambursările de TVA întârziate și necesarul pentru SAFE, PNRR și perioada până la finalul anului. Estimările care vorbesc de peste 30 de miliarde de lei de datorii trecute în viitor ar putea, în opinia sa, să pună sub semnul întrebării chiar și consolidarea cantitativă deja realizată.
În concluzie, autorul afirmă că povara a fost pusă pe cei care muncesc și plătesc taxele, în timp ce risipa, evaziunea fiscală și birocrația au rămas neatinse. În loc să fie însoțită de reforma statului, consolidarea a devenit, potrivit textului, una strict contabilă, fără viziune macroeconomică, gândită în grabă și prost comunicată publicului.