Amnesty International a lansat un apel ferm către liderii mondiali să participe la reuniunile Pre-COP31 care au loc în Fiji și Tuvalu și să transforme angajamentele climatice în acțiuni concrete. Organizația avertizează că absența multor lideri nu trebuie să devină o nouă scuză pentru inacțiune, în contextul în care comunitățile din Pacific se confruntă deja cu efectele devastatoare ale schimbărilor climatice.
Reuniunile Pre-COP31 se desfășoară după o vară europeană deosebit de caldă, în care august 2026 a devenit luna cea mai fierbinte înregistrată vreodată la nivel global, la egalitate cu un alt record anterior. În plus, amenințarea unui El Niño puternic se profilează, aducând cu sine incendii de vegetație, secete și inundații extinse. Un nou avertisment al ONU arată că lumea se apropie rapid de pragurile de încălzire globală, ceea ce sporește urgența unor decizii ferme.
«Liderii mondiali au petrecut ani de zile vorbind despre amenințările climatice care planează asupra Pacificului. Acum trebuie să vină în Fiji și Tuvalu, să asculte comunitățile din Pacific și să acționeze. Marea care crește deja erodează pământurile, mijloacele de trai și culturile oamenilor. Îngrijorarea fără acțiune nu va opri valul», a declarat Agnès Callamard, secretarul general al Amnesty International.
Callamard a subliniat că absența fizică a unor lideri nu îi exonerează de responsabilitate. «Cei care nu se prezintă în persoană nu pot evita responsabilitățile. Absența lor nu va opri creșterea nivelului mării și nu va șterge obligațiile țărilor mari poluatoare față de comunitățile care plătesc cel mai scump preț pentru o criză pe care ei au contribuit cel mai puțin la crearea ei», a adăugat ea. «Un scaun gol nu este cea mai mare eșec. Eșecul mai mare este o promisiune goală. Pre-COP31 trebuie să transforme anii de retorică în angajamente concrete și acțiuni care să livreze ambiția climatică de care lumea are nevoie la COP31 în noiembrie.»
Ministrul Mediului din Fiji a declarat că summitul condus de statele din Pacific va continua «cu sau fără» liderii mondiali importanți. Amnesty International a documentat modul în care schimbările climatice afectează deja drepturile omului în Tuvalu, Kiribati și alte state insulare din Pacific. Creșterea nivelului mării, căldura extremă, secetele și infiltrarea apei sărate amenință drepturile la apă, hrană, sănătate, locuință adecvată și un viitor sigur.
Tuvalu contribuie cu mai puțin de 0,003% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, dar se confruntă cu unele dintre cele mai severe consecințe ale crizei climatice. În timpul vizitei sale în Tuvalu din 2025, Agnès Callamard a fost martoră la eforturile comunităților și autorităților de a recupera teren de la marea care avansează, pentru a permite oamenilor să rămână în patria lor.
«Oricărui lider mondial care ezită să înfrunte cea mai mare criză a timpului nostru, îi spun asta: veniți în Tuvalu. Vorbiți cu oamenii care trăiesc cu marea care crește și căldura extremă. Fiți martori la lupta lor zilnică de a se adapta, de a-și proteja drepturile și de a respinge impactul unei crize climatice pe care nu au cauzat-o. Terenul recuperat din Tuvalu nu este un decor turistic. Reprezintă o țară care luptă pentru supraviețuirea sa», a spus Callamard.
Studenți din Pacific au dus lupta împotriva schimbărilor climatice la cea mai înaltă instanță judecătorească a lumii, determinând Curtea Internațională de Justiție să emită în iulie 2025 o opinie consultativă de referință, care a clarificat faptul că guvernele au obligația legală de a proteja drepturile omului de impactul schimbărilor climatice. «Pacificul nu ar trebui să cerșească atenția lumii. Acțiunea climatică nu mai este doar o alegere politică. Este un imperativ legal și moral», a declarat Callamard.
Ea a cerut guvernelor să pună capăt utilizării și expansiunii combustibililor fosili printr-o tranziție justă care nu lasă pe nimeni în urmă, să taxeze marile companii poluatoare și să ofere finanțare climatică bazată pe granturi, asigurând reparații climatice și resurse pentru comunitățile din prima linie a crizei. «Pacificul trage semnalul de alarmă. Dacă lumea eșuează să acționeze aici, va eșua peste tot», a avertizat ea.
Australia, în calitate de președinte al negocierilor la COP31, are o responsabilitate deosebită de a susține vecinii săi din Pacific și de a obține un rezultat ambițios, centrat pe drepturile omului. Amnesty International subliniază că Australia nu poate pretinde în mod credibil un leadership climatic în timp ce continuă să sprijine expansiunea combustibililor fosili, care adâncește prejudiciile asupra comunităților din Pacific. Organizația recomandă Australiei și altor guverne să folosească Pre-COP31 pentru a avansa trei priorități: oprirea crizei climatice la sursă prin încetarea expansiunii combustibililor fosili și accelerarea unei tranziții complete, rapide, corecte, finanțate și conforme cu drepturile omului, cu statele cele mai responsabile mergând mai departe și mai repede; energia regenerabilă este mai ieftină decât combustibilii fosili, iar guvernele trebuie să direcționeze investițiile către aceasta.