Deputatul USR Alexandru Dimitriu a criticat dur proiectul legii partidelor politice pus în transparență de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), susținând că instituția condusă de Adrian Țuțuianu ar urma să primească puteri depline în privința înființării și dizolvării formațiunilor politice. Potrivit parlamentarului, textul propus transformă AEP într-un arbitru cu autoritate discreționară asupra existenței partidelor, ceea ce ar afecta pluralismul politic din România.
Criticile vin în contextul în care AEP a lansat în dezbatere publică proiectul noii legi a partidelor, invitația fiind adresată tuturor formațiunilor politice. Una dintre modificările esențiale propuse vizează pragul minim de membri pentru înființarea unui partid: de la numai 3 membri, cât prevede legislația actuală, la cel puțin 100 de membri. Această schimbare ar urma să reducă semnificativ numărul de formațiuni mici, dar ridică întrebări legate de accesul la viața politică.
USR acuză că, prin acest proiect, PSD încearcă să își aroge „dreptul de viață și de moarte asupra tuturor partidelor și alianțelor politice”, folosindu-se de AEP, instituție condusă de fostul lider PSD Adrian Țuțuianu. Deputatul Dimitriu atrage atenția că, în forma actuală, proiectul ar permite AEP să decidă în mod discreționar asupra legalității înființării unui partid, dar și asupra dizolvării acestuia, ceea ce ar putea duce la eliminarea competiției politice reale.
Proiectul a fost pus în transparență de AEP, iar formațiunile politice sunt invitate să dezbată textul. Rămâne de văzut dacă propunerile vor fi modificate în urma consultărilor și ce formă va avea legea finală, având în vedere că modificarea pragului de membri și atribuțiile AEP sunt doar două dintre punctele controversate ale documentului.
Dezbaterea privind legea partidelor survine într-un moment în care încrederea în instituțiile electorale este un subiect sensibil, iar orice modificare legislativă majoră în acest domeniu este privită cu atenție atât de partidele parlamentare, cât și de societatea civilă. Criticii proiectului susțin că o lege a partidelor trebuie să încurajeze competiția politică, nu să o restricționeze prin criterii birocratice excesive.