Liderii principalelor partide parlamentare au primit joi noua variantă a proiectului legii salarizării unitare, document discutat la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. Potrivit surselor citate de Antena 3 CNN, valoarea de referință de la care se calculează salariile din sectorul public scade de la 4.100 de lei, cât era în varianta din iulie, la 4.000 de lei. Modificarea este una dintre cele mai importante din proiect, având în vedere că valoarea de referință reprezintă baza pentru toate veniturile bugetarilor.
La întâlnirea convocată de șeful statului au participat Sorin Grindeanu, președintele PSD, Ilie Bolojan, președintele PNL, Dominic Fritz, președintele USR, și Kelemen Hunor, președintele UDMR. Din partea Guvernului au fost prezenți ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, care asigură interimatul la Ministerul Muncii. Discuțiile au vizat deblocarea proiectului, care reprezintă un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență, cu o finanțare alocată de 770 de milioane de euro.
Noua arhitectură a salarizării prevede încadrarea funcțiilor în 12 grade salariale, iar salariile urmează să fie stabilite pe baza unor coeficienți cuprinși între 1 și 8, aplicați la valoarea de referință de 4.000 de lei, începând cu 1 decembrie 2026. Deși valoarea de referință a scăzut, pentru anumite categorii profesionale coeficienții au fost ușor majorați, ceea ce compensează parțial reducerea. Este cazul personalului didactic din învățământul preuniversitar, unde coeficienții de salarizare au fost ajustați în creștere.
În domeniul educației, documentul elimină prevederea din varianta anterioară potrivit căreia premiul de performanță pentru personalul didactic și didactic auxiliar din Anexa I putea fi stabilit la interval de doi ani. În schimb, gradațiile de merit existente se transformă în premii de performanță și se mențin până la expirarea perioadei pentru care au fost acordate. Pentru celelalte categorii de personal, mecanismul premiilor este amânat cu un an, de la 2028 la 2029. Proiectul introduce și o definiție explicită a vechimii în învățământ, împărțită în vechime efectivă și vechime recunoscută, precum și o indemnizație pentru titlul științific de doctor de 500 de lei brut pe lună, acordată în anumite condiții.
Pentru sistemul de sănătate, noua variantă a legii aduce majorări ale sporurilor și ale plăților pentru muncă suplimentară. Plata pentru munca prestată în weekend crește de la 30% la 40%, iar gărzile din zilele de sărbătoare se plătesc cu un tarif orar majorat de la 20% la 30% față de tariful aferent salariului de bază. Sporul maxim pentru condiții foarte periculoase urcă de la 50% la 55%. Salariile vor fi diferențiate în funcție de categoria spitalului și de secția în care lucrează angajatul, iar sporul de 15% pentru ture va fi condiționat de efectuarea a cel puțin trei ture în fiecare dintre schimburile sistemului de 3×8 ore sau 2×12 ore.
O noutate față de varianta din iulie este introducerea, din 2027, a unui proiect-pilot național pentru unitățile sanitare cu paturi. Proiectul va fi limitat la maximum 4% dintre unitățile sanitare cu paturi din anumite rețele sanitare, urmând să testeze noul sistem de salarizare înainte de generalizare.
Negocierile de la Cotroceni nu s-au încheiat însă cu un acord. Partidele din fosta coaliție urmează să analizeze proiectul și să decidă până săptămâna viitoare dacă îl susțin, când este programată o nouă întâlnire cu președintele Nicușor Dan. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că autoritățile „nu se pot întinde mai mult decât le este plapuma” atunci când stabilesc alocările bugetare, subliniind că există solicitări clare din partea Comisiei Europene. El a explicat că partidele au cerut elemente tehnice pentru a putea urmări întregul proiect și a vedea în integralitate modul în care pot prelua în Parlament prevederile documentului.
Legea salarizării trebuie adoptată până la sfârșitul lunii pentru îndeplinirea jalonului din PNRR, termen esențial pentru accesarea finanțării de 770 de milioane de euro. Rămâne de văzut dacă liderii politici vor ajunge la un consens în următoarele zile, având în vedere că proiectul afectează direct veniturile a peste un milion de angajați din sectorul public.