Robert Schwartz își pierde mandatul de președinte-director general al Societății Române de Radiodifuziune (SRR), în urma deciziei Curții Constituționale a României (CCR) de a admite sesizarea formulată de AUR. Partidul a contestat neconstituționalitatea numirii Consiliului de Administrație al instituției, invocând nerespectarea ponderii parlamentare în procedura de selecție. Schwartz fusese votat de Parlament la propunerea USR, iar pierderea funcției survine pe fondul dezbaterii privind independența și stabilitatea conducerii media publice.
Potrivit motivărilor CCR publicate în Monitorul Oficial, actele adoptate de conducerile Societății Române de Televiziune (SRTV) și ale SRR până la momentul publicării deciziilor rămân valabile. Această precizare limitează efectele practice ale hotărârii asupra activității curente a celor două instituții, dar deschide procedura de renumire a conducerilor, cu respectarea criteriilor stabilite de instanța constituțională. În paralel, AUR a solicitat CCR să publice de urgență deciziile prin care sunt desemnați membrii săi în conducerile TVR și ale Radioului public, într-un demers care vizează transparența actelor prin care au fost validate structurile de conducere.
Robert Schwartz a comentat public situația, afirmând că „pentru bunăstarea media publice ar fi de dorit ca European Media Freedom Act să fie aplicat și în România”. Declarația vine în contextul în care cadrul european privind libertatea media urmărește tocmai protejarea independenței editoriale și a finanțării stabile a serviciilor publice de radiodifuziune. Aplicarea sa integrală în România ar putea reduce vulnerabilitatea conducerilor acestor instituții la modificările de majoritate politică, un subiect recurent în dezbaterea publică despre radioul și televiziunea publice.
Sesizarea AUR și decizia CCR readuc în atenție mecanismul de numire a conducerilor media publice, un procedeu care implică votul Parlamentului și repartizarea funcțiilor potrivit configurației politice. Problema de fond ridicată de Curte este tocmai proporționalitatea reprezentării partidelor în Consiliile de Administrație, un criteriu menit să asigure echilibrul decizional. În lipsa acestui echilibru, numirile pot fi contestate și anulate, ceea ce generează instabilitate la vârful instituțiilor cheie ale spațiului public românesc.
Decizia nu afectează însă actele deja adoptate, ceea ce înseamnă că deciziile editoriale și administrative luate până la publicarea motivării rămân în vigoare. Rămâne de văzut cum vor proceda Parlamentul și grupurile politice la noua rundă de numiri, mai ales în contextul în care AUR cere publicarea deciziilor propriilor membri desemnați în conducerile TVR și SRR. Transparența acestor acte ar putea deveni un test pentru modul în care instituțiile răspund cerințelor de legalitate și echilibru politic impuse de CCR.
Pentru Radioul public, schimbarea conducerii vine într-un moment în care dezbaterea despre finanțarea și autonomia media publice este tot mai prezentă atât la nivel național, cât și european. European Media Freedom Act, invocat de Schwartz, stabilește standarde comune pentru protejarea jurnaliștilor și a surselor, dar și pentru transparența finanțării și a conducerii serviciilor media publice. Transpunerea și aplicarea sa efectivă în România ar putea oferi un cadru mai predictibil pentru funcționarea acestor instituții, reducând riscul ca schimbările politice să se reflecte direct în structurile lor de conducere.