Wireva

Studiu: politicienii din Suedia și Marea Britanie folosesc texte generate de AI fără să anunțe alegătorii

Cercetătorii suedezi și britanici au analizat mii de documente parlamentare și au descoperit că până la 15% dintre declarațiile din Marea Britanie și 9,4% dintre moțiunile din Suedia conțin paragrafe generate de inteligență artificială, fără nicio mențiune despre utilizarea AI.

Acest material a fost realizat cu ajutorul IA sub responsabilitatea editorială a Haydamax OÜ.

O analiză academică recentă arată că o parte semnificativă a documentelor parlamentare din Suedia și Marea Britanie este redactată cu ajutorul inteligenței artificiale, fără ca autorii să menționeze acest lucru. Cercetătorii de la Chalmers University of Technology din Suedia și Edinburgh Napier University au examinat 13.565 de moțiuni parlamentare suedeze și 4.209 declarații parlamentare britanice publicate între 2021 și aprilie 2026, iar rezultatele indică o creștere accelerată a utilizării AI în activitatea legislativă.

În Marea Britanie, aproximativ 15% dintre declarațiile parlamentare analizate în 2026 conțineau cel puțin un paragraf clasificat drept generat de inteligență artificială. În Suedia, 9,4% dintre moțiunile depuse în sesiunea parlamentară 2025-2026, adică aproximativ 300 de documente, prezentau caracteristici asociate asistării prin AI. Un aspect central al studiului este că autorii nu au identificat nicio mențiune explicită privind utilizarea inteligenței artificiale în textele clasificate astfel.

Comparația cu anii anteriori relevă rapiditatea cu care s-a răspândit fenomenul. În Marea Britanie, proporția textelor asistate de AI era de aproximativ 3,5% în 2022, în timp ce în Suedia atingea 1,7% în perioada 2022-2023. Analiza documentelor în ansamblu, nu doar a paragrafelor individuale, arată diferențe mai mici, dar tendința rămâne vizibilă: în ultimul an parlamentar analizat, 6,5% dintre moțiunile suedeze au fost clasificate drept texte generate de AI, iar în Marea Britanie proporția a fost de 2,1% în 2026. Cifrele nu indică însă că documentele respective au fost scrise integral de un chatbot.

Studiul are o limită esențială, recunoscută de autori: detectarea unui text ca fiind compatibil cu generarea AI nu poate demonstra exact cine a folosit inteligența artificială, ce instrument a fost utilizat sau în ce mod. Cercetătorii au construit sisteme separate pentru textele în suedeză și engleză, antrenate pe materiale scrise de oameni înainte ca inteligența artificială generativă să devină larg accesibilă, precum și pe variante generate de AI pe teme politice similare. Sistemele au analizat atât documentele complete, cât și paragrafe individuale, iar testul realizat pe materiale parlamentare din 2021 a produs doar câte un rezultat fals pozitiv în fiecare dintre cele două țări.

Minerva Suvanto, autoarea principală a studiului, atrage atenția asupra unei probleme care depășește simpla utilizare a tehnologiei. Potrivit cercetătoarei, lipsa transparenței poate crea riscuri indiferent de amploarea folosirii AI. Textele generate sau asistate de inteligența artificială pot fi foarte bine redactate și convingătoare, iar tocmai acest lucru poate face ca eventualele erori să fie mai greu de observat chiar de către persoana care folosește instrumentul. Problema devine mai sensibilă atunci când AI este utilizat în discursuri politice, propuneri legislative sau documente care contribuie la procesul de luare a deciziilor publice.

Jan Riise, parlamentar suedez din partea Partidului Verzilor și purtător de cuvânt al formațiunii pentru AI și digitalizare, a declarat că rezultatele studiului nu îl surprind. El a spus că partidul folosește AI în scopuri de cercetare și are o politică internă care recomandă prudență. Riise consideră însă că politicienii ar trebui să precizeze atunci când inteligența artificială este folosită, făcând o distincție între utilizarea AI ca instrument de documentare și situația în care un politician îi cere unui sistem să redacteze o propunere în întregime.

Utilizarea inteligenței artificiale de către politicieni nu este un fenomen ipotetic. În august 2025, premierul suedez Ulf Kristersson a dezvăluit că folosește în mod regulat ChatGPT și chatbotul francez LeChat pentru a obține o „a doua opinie” asupra unor chestiuni politice. Potrivit declarațiilor sale, AI era folosit pentru a analiza ce au făcut alții și pentru a explora inclusiv dacă Suedia ar trebui să adopte o abordare diferită. Secretarul său de presă a precizat ulterior că în aceste instrumente nu au fost introduse informații sensibile din punct de vedere al securității. Studiul recent mută însă discuția de la folosirea AI ca instrument de documentare la posibilitatea ca tehnologia să contribuie direct la formularea mesajelor și documentelor politice.