Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, pe 5 mai 2026, după ce Parlamentul a votat în favoarea documentului inițiat de PSD, AUR și PACE – Întâi România. Au fost înregistrate 281 de voturi pentru, patru împotrivă și trei voturi anulate, cu mult peste pragul de 233 de voturi necesar. Votul a încheiat o criză politică ce a durat aproape șase luni și care a marcat, în 2026, viața politică românească.
Criza a început în aprilie, pe fondul deteriorării relațiilor dintre partidele care formau coaliția de guvernare. Pe 20 aprilie, PSD a hotărât retragerea sprijinului politic pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan. Social-democrații au invocat efectele economice și sociale ale măsurilor adoptate de Executiv, precum și lipsa dialogului în interiorul coaliției. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a susținut că rezultatul consultării interne a partidului impunea această decizie: „Când 97,7% dintre colegi îți spun că acesta este mandatul, că Ilie Bolojan trebuie să plece acasă, nu mai este loc de nimic altceva. Am înțeles acest lucru și eu și Claudiu și prin vicepreședinții și toată conducerea partidului vă asigur că în conformitate cu ceea ce ați votat, în zilele următoare vom acționa”.
Trei zile mai târziu, pe 23 aprilie, miniștrii PSD și-au depus demisiile, accentuând instabilitatea Executivului. Într-un comunicat de presă, partidul a transmis că premierul nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare și că menținerea în fruntea unui guvern nefuncțional constituie, în opinia sa, o abordare profund iresponsabilă, cu implicații negative asupra economiei naționale. Această evoluție a deschis drumul spre confruntarea parlamentară care a dus, ulterior, la demiterea Guvernului.
La finalul lunii aprilie, conflictul a intrat într-o nouă etapă. Pe 28 aprilie, PSD și AUR au anunțat că au finalizat textul moțiunii comune de cenzură și au depus la Parlament 254 de semnături pentru demiterea Executivului. Documentul de opt pagini acuza Guvernul de „distrugerea economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”. Inițiatorii susțineau că „România nu este o marfă, iar companiile statului nu sunt active de lichidat pentru a acoperi eșecuri politice”, afirmând că Guvernul confundă reforma cu vânzarea și strategia cu improvizația.
Pe 5 mai, Ilie Bolojan a participat la ședința comună a Senatului și a Camerei Deputaților în care s-a dezbătut și votat moțiunea, intitulată „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”. Rezultatul votului a fost anunțat în aceeași zi, urmat de primele reacții ale liderilor politici.
Demiterea Guvernului nu a dus imediat la o soluție politică. După aproape cinci luni și jumătate de negocieri și trei încercări eșuate de formare a unui nou Guvern, Parlamentul a învestit, pe 20 octombrie, Cabinetul condus de Luca Niculescu. Criza prelungită a lăsat, astfel, România fără un Executiv stabil o perioadă îndelungată, în timp ce discuțiile dintre partide despre formarea unei majorități au continuat aproape până la sfârșitul anului.