Parti Québécois (PQ) a câștigat alegerile provinciale din Québec, readucând separatiștii la putere după mai bine de un deceniu. Liderul formațiunii, Paul St-Pierre Plamondon, în vârstă de 49 de ani, urmează să devină premier al provinciei canadiene. Victoria a fost sărbătorită la sediul electoral din Montréal, unde susținătorii au scandat unul dintre sloganurile istorice ale mișcării: «Québec este o țară».
Rezultatele parțiale indicau însă că PQ a obținut doar aproximativ 30% din voturi, fără a-și asigura o majoritate parlamentară. Fragmentarea electoratului între mai multe partide federaliste a favorizat formațiunea separatistă, dar rezultatul complică peisajul politic pentru premierul canadian Mark Carney, într-un moment în care Ottawa se confruntă și cu tensiuni comerciale cu Statele Unite. Carney l-a felicitat pe St-Pierre Plamondon și a transmis că un Québec mai puternic face parte din obiectivul construirii unei Canade mai puternice.
Victoria separatiștilor nu înseamnă însă că locuitorii Québecului vor fi chemați în curând la urne pentru a decide dacă vor să părăsească Canada. St-Pierre Plamondon consideră că o asemenea decizie trebuie luată într-un climat care să permită o dezbatere calmă și bine informată. Liderul PQ nu dorește ca discuția despre viitorul Québecului să fie influențată de politica imprevizibilă a președintelui american Donald Trump. Din acest motiv, un referendum a fost exclus cel puțin până în 2029, după încheierea actualului mandat al liderului de la Casa Albă.
Québecul a organizat deja două referendumuri privind independența. În 1980, tabăra federalistă a câștigat fără emoții, însă scrutinul din 1995 a adus Canada la un pas de destrămare: numai 50,58% dintre alegători au votat pentru rămânerea provinciei în federație. Această istorie recentă explică de ce o nouă consultare populară este privită cu prudență de ambele tabere.
Rezultatul din Québec capătă o miză suplimentară deoarece, peste numai două săptămâni, provincia Alberta, unul dintre motoarele economice ale Canadei datorită industriei petroliere, urmează să organizeze un vot separat privind eventuala declanșare a procesului de desprindere de Canada. În Québec, ascensiunea PQ este asociată atât cu nemulțumirile legate de costul vieții, cât și cu preocupările privind protejarea limbii franceze într-o țară majoritar anglofonă.
Noul lider al provinciei are în vizor și monarhia britanică. Canada îl are drept șef al statului pe regele Charles al III-lea, reprezentat la nivel provincial de locotenenți-guvernatori. St-Pierre Plamondon a sugerat că administrația sa ar putea opri finanțarea funcției de locotenent-guvernator al Québecului, pe care o consideră o instituție costisitoare și lipsită de utilitate.
Alegerea lui St-Pierre Plamondon ca premier al Québecului marchează o schimbare importantă în politica provinciei, dar și o provocare pentru guvernul federal de la Ottawa. Cu un mandat fără majoritate parlamentară, noul executiv provincial va trebui să negocieze cu celelalte partide pentru a guverna. În același timp, tensiunile comerciale dintre Canada și Statele Unite rămân o prioritate pentru Ottawa, iar o provincie cu aspirații separatiste poate complica coordonarea poziției canadiene în relația cu Washingtonul.
De asemenea, votul separat din Alberta, programat în două săptămâni, ar putea reaprinde dezbaterea despre unitatea Canadei. Chiar dacă referendumul din Québec este amânat până după 2029, subiectul independenței rămâne viu în spațiul public, iar ascensiunea PQ semnalează o nemulțumire profundă față de statu-quo. Pentru locuitorii provinciei, prioritățile imediate rămân legate de costul vieții și de protejarea limbii franceze, teme care au dominat campania electorală.