Hackeri asociați Coreei de Nord ar fi furat criptomonede în valoare de peste 400 de milioane de dolari, folosind apeluri video falsificate pentru a obține acces la dispozitivele și conturile victimelor. Potrivit informațiilor disponibile, operațiunea, numită „FaceStealer”, a vizat peste 900 de persoane în decursul a 18 luni.
Metoda se bazează pe înșelăciune. Victimele erau atrase într-un apel video fals, iar prin acest contact atacatorii căpătau acces la dispozitivele și conturile acestora. Odată obținut accesul, fondurile din conturile de criptomonede erau golite. Mecanismul este important pentru că nu presupune doar furtul unei parole, ci exploatarea încrederii față de o conversație video aparent legitimă, în care interlocutorul pare cunoscut și credibil.
Cifra de peste 900 de persoane vizate provine din reportajul pe care se bazează aceste informații, însă numărul exact al victimelor nu este confirmat dincolo de acest total. Nu este clar câte dintre persoanele vizate au pierdut efectiv fonduri și nici cât din totalul sumei a fost recuperat, astfel încât evaluarea completă a prejudiciului rămâne deschisă. Suma finală a pierderilor ar putea diferi de cifra de peste 400 de milioane de dolari citată până în prezent, întrucât estimările pot fi revizuite pe măsură ce investigațiile avansează.
Atribuirea atacurilor unor hackeri nord-coreeni se bazează pe informațiile raportate, iar sursa acestei atribuiri nu este detaliată în materialul de față. Coreea de Nord a fost asociată în ultimii ani, în mai multe rapoarte internaționale, cu grupări de hackeri care urmăresc venituri din criptomonede, uneori pentru a sprijini programele statului. În cazul de față însă, concluziile rămân în forma prezentată de reportaj, fără a fi detaliate probe sau nume ale persoanelor responsabile.
Operațiunea ilustrează un risc tot mai prezent pentru utilizatorii de criptomonede, mai ales atunci când apelurile video, mesajele sau solicitările de acces neașteptate sunt acceptate fără verificare suplimentară. Specialiștii în securitate cibernetică recomandă, în astfel de situații, confirmarea identității interlocutorului prin canale separate, evitarea instalării de software la cererea unor necunoscuți și protejarea conturilor prin autentificare în doi pași. Recomandările rămân valabile indiferent de statul de proveniență al atacatorilor, fiindcă metoda se bazează pe ingineria socială, nu pe defecte tehnice ale platformelor.