Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a prelungit cu 30 de zile starea de alertă privind funcționarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, decizie publicată în Monitorul Oficial în seara zilei de 28 octombrie 2026. Potrivit Ministerului Energiei, care a anunțat hotărârea printr-un comunicat, Unitățile 1 și 2 ale centralei nu vor putea fi repuse în funcțiune pe parcursul lunii noiembrie 2026. Prin urmare, situația excepțională rămâne în vigoare și pentru perioada următoare, iar măsurile luate pentru stabilizarea sistemului energetic continuă.
Printre motivele care au stat la baza deciziei se numără menținerea unor cote scăzute ale Dunării la intrarea în țară, factor care influențează direct răcirea reactoarelor centralei. Autoritățile invocă, de asemenea, riscul încă prezent al unei crize în alimentarea cu energie electrică, determinat de lipsa unor rezerve suficiente de putere și energie pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum. Cu alte cuvinte, chiar dacă cererea urcă în intervalele cele mai solicitante ale zilei, capacitatea de producție disponibilă intern nu acoperă integral necesarul.
Hotărârea stabilește că Transelectrica, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice, trebuie să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea funcționării Sistemului Electroenergetic Național. Printre acestea se numără creșterea producției din toate sursele disponibile, asigurarea importurilor sau reducerea consumului. Este, practic, un plan de contingență care combină mai multe instrumente, de la producția internă până la diminuarea cererii, pentru a evita deconectările în perioadele de vârf.
Cronologia opririi unităților arată cât de severă a fost seceta. Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 pe 13 august 2026. În luna octombrie, nivelul Dunării a coborât dramatic, până la minus 259 de centimetri, adică la doar 3 centimetri de limita absolută de siguranță operațională, fixată la minus 262 de centimetri. Pragul acesta nu este o simplă cifră tehnică: atingerea lui ar impune, potrivit logicii de exploatare a centralei, menținerea în stare oprită a unităților până la revenirea nivelului fluviului.
Efectele secetei nu se limitează la centrală. Lipsa precipitațiilor reduce aportul hidroelectric, iar scurtarea zilelor și nebulozitatea afectează producția fotovoltaică, astfel că două dintre sursele care ar fi putut compensa lipsa energiei nucleare sunt și ele diminuate. În aceste condiții, România este nevoită să apeleze masiv la importuri pentru a acoperi deficitul, o soluție care depinde de disponibilitatea capacităților din statele vecine și de prețurile de pe piața regională.
Pentru consumatori, miza principală este prețul energiei. Digi24 a discutat această temă cu fostul ministru al Energiei, Cristian Bușoi, care a explicat că repornirea unui reactor în noiembrie ar putea aduce o ușurare, dar că impactul asupra facturilor depinde de evoluția importurilor și de condițiile hidrologice din următoarele săptămâni. Agerpres a relatat, la rândul său, despre publicarea hotărârii în Monitorul Oficial, precizând că decizia CNSU are valabilitate de 30 de zile de la data prelungirii.