Wireva

Rusia acuză Bruxelles-ul de presiuni asupra Ungariei în proiectul nuclear Paks II

Ministerul rus de Externe susține, citând SVR, că Ursula von der Leyen ar fi cerut presiuni asupra guvernului ungar pentru a renunța la cooperarea nucleară cu Rosatom la centrala Paks. Moscova nu a prezentat dovezi publice, iar Budapesta reevaluează contractul de 12,5 miliarde de euro.

Acest material a fost realizat cu ajutorul IA sub responsabilitatea editorială a Haydamax OÜ.

Ministerul rus de Externe a acuzat luni Bruxelles-ul că ar exercita presiuni asupra guvernului ungar pentru a renunța la cooperarea nucleară cu Moscova în cadrul proiectului de extindere a centralei de la Paks. Potrivit informațiilor pe care le atribuie serviciului său de spionaj extern (SVR), președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-ar fi cerut colaboratorilor săi să determine Budapesta să abandoneze parteneriatul cu corporația nucleară de stat rusă Rosatom.

Acuzația vizează unul dintre cele mai importante proiecte energetice ale Ungariei, estimat la 12,5 miliarde de euro. Extinderea centralei Paks presupune construirea a două reactoare noi, fiecare cu o capacitate de 1.200 de megawați, de către Rosatom. Centrala existentă, situată în apropierea Dunării, la aproximativ 100 de kilometri sud de Budapesta, are patru reactoare de tehnologie sovietică și o capacitate totală de circa 2.000 de megawați.

Serviciul rus de informații susține că Bruxelles-ul urmărește înlocuirea Rosatom cu un furnizor occidental. Moscova afirmă că firmele europene nu ar putea oferi Ungariei condiții la fel de avantajoase precum compania rusă. Autoritățile ruse au declarat că «birocrații UE au recunoscut deschis că furnizorii europeni nu pot concura în mod echitabil cu Rosatom pe piața energiei nucleare» și că o astfel de înlocuire ar putea afecta costurile și performanțele viitoarei centrale, care ar deveni «mai puțin eficientă și mai puțin sigură». Nu au fost prezentate însă date tehnice sau comparații între oferte care să susțină aceste afirmații.

Moscova a sugerat și că președinta Comisiei Europene ar urmări avantaje personale prin înlocuirea Rosatom. Pentru a-și susține acuzațiile, autoritățile ruse fac trimitere la controversele privind contractele încheiate de Comisia Europeană cu gigantul farmaceutic american Pfizer pentru achiziționarea vaccinurilor împotriva COVID-19. Acordurile au generat dispute legate de transparența negocierilor purtate în timpul pandemiei, în special în legătură cu schimburile de mesaje dintre Ursula von der Leyen și conducerea Pfizer. «Ursula se așteaptă ca rolul său activ în îndepărtarea Rosatom din Ungaria și înlocuirea acesteia cu o companie occidentală să fie răsplătit pe măsură», susține serviciul rus de informații, citat de Ministerul de Externe. SVR nu a prezentat dovezi publice care să confirme implicarea președintei Comisiei Europene în presupusa campanie.

Contractul pentru extinderea centralei Paks a fost atribuit Rosatom în 2014, în timpul guvernării conduse de Viktor Orbán, fără organizarea unei licitații publice. Valoarea investiției a fost stabilită la aproximativ 12,5 miliarde de euro, urmând să fie finanțată în mare parte printr-un împrumut rusesc de până la 10 miliarde de euro, restul provenind de la statul ungar. Proiectul a fost considerat un simbol al relațiilor economice apropiate dintre Budapesta și Moscova, dar realizarea sa a întâmpinat întârzieri și dificultăți juridice.

În septembrie 2025, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a anulat decizia prin care Comisia Europeană aprobase ajutorul financiar acordat de Ungaria pentru construirea reactoarelor. Instanța a stabilit că Bruxelles-ul trebuia să verifice și legalitatea atribuirii contractului fără licitație către o companie rusă.

Situația proiectului s-a schimbat după instalarea guvernului condus de Péter Magyar, care l-a înlocuit pe Viktor Orbán în primăvara anului 2026. Noua administrație a anunțat că dorește să reevalueze condițiile financiare și contractuale ale investiției, fără să renunțe la rolul energiei nucleare în sistemul energetic național. În luna mai, István Kapitány, responsabil de portofoliul economiei și energiei, a cerut verificarea costurilor, a finanțării și a condițiilor de implementare a proiectului, explicând că documentele contractuale nu fuseseră puse integral la dispoziția noii administrații. Premierul Péter Magyar a pus, la rândul său, sub semnul întrebării valoarea investiției, apreciind că proiectul ar putea avea costuri supraevaluate.

În luna mai, Rosatom a transmis că este pregătită să explice autorităților ungare costurile proiectului Paks II și să răspundă întrebărilor privind contractul. Serviciul rus de informații susține că autoritățile ungare se confruntă cu o alegere dificilă între continuarea cooperării cu Rosatom și acceptarea presiunilor pe care Moscova le atribuie Bruxelles-ului. Potrivit aceleiași surse, cedarea în fața presiunilor ar priva țara de o sursă fiabilă de electricitate.