Wireva

Protestele pentru Roșia Montană din 2013 au scos zeci de mii de oameni în stradă

În 2013, protestele față de proiectul Roșia Montană au devenit una dintre cele mai ample mișcări de stradă de după 1989, în timp ce USL începea să se destrame, iar privatizarea CFR Marfă eșua.

Acest material a fost realizat cu ajutorul IA sub responsabilitatea editorială a Haydamax OÜ.

Protestele față de proiectul de exploatare a aurului de la Roșia Montană au scos în stradă, în toamna anului 2013, zeci de mii de români, într-una dintre cele mai ample mișcări de contestare de după 1989. Manifestațiile au început pe 1 septembrie, după ce Guvernul condus de Victor Ponta aprobase, în ședința din 27 august, proiectul de lege care reglementa exploatarea, document trimis Parlamentului spre adoptare.

Oponenții proiectului criticau în special utilizarea cianurilor în procesul de exploatare, dar și efectele asupra mediului și asupra patrimoniului istoric de la Roșia Montană. Susținătorii invocau investițiile, locurile de muncă și veniturile pe care exploatarea le-ar fi adus statului și comunității locale. În București, Piața Universității a devenit principalul punct al manifestațiilor, iar protestele au continuat săptămâni la rând, în special duminica. Mii de oameni au blocat artere importante din Capitală, iar scandările «Uniți, salvăm Roșia Montană», «Ieșiți din casă dacă vă pasă» și «Roșia, Roșia, vine revoluția» au răsunat în piețe. Pancartele afișau mesaje precum «Roșia Montană – Revoluția generației noastre», «Adevărata bogăție este sănătatea, nu aurul și argintul» și «Jos labele de pe Justiție».

Pe măsură ce manifestațiile au crescut în amploare, premierul Victor Ponta a mers la Roșia Montană, unde a coborât în subteran pentru a discuta cu minerii care protestau. După aproximativ o oră de discuții, minerii au ieșit din galerie, iar Ponta le-a spus că va aduce la Roșia Montană comisia parlamentară care urma să analizeze proiectul. «Le-am promis că se face comisie și aducem aici comisia, să se decidă aici», a afirmat premierul la ieșirea din galerie.

Manifestațiile au depășit granițele României. Proteste au avut loc în București, Craiova, Alba Iulia, Timișoara, Iași și în alte orașe, dar și în Budapesta, Strasbourg, Londra, New York, Singapore, Casablanca, Toronto și Atena. Tema Roșia Montană a devenit și un punct de tensiune în interiorul Uniunii Social-Liberale. Președintele PNL, Crin Antonescu, s-a pronunțat împotriva proiectului, în timp ce Victor Ponta susținuse inițial că acesta trebuie dezbătut în Parlament. În septembrie, Antonescu l-a acuzat public pe premier că susține proiectul fără să își asume direct această poziție, că a fentat discuția despre exproprieri și că face un joc «parșivel». Antonescu a spus că, într-o emisiune televizată, Ponta făcuse o «pledoarie» pentru proiect.

În paralel, anul 2013 a adus și eșecul privatizării CFR Marfă. Ideea de privatizare s-a transformat într-un scandal după ce GFR a fost declarat câștigător, iar tranzacția nu a mai fost finalizată. USL, care câștigase alegerile parlamentare din 2012 cu o majoritate largă, a început să se erodeze vizibil, conflictele interne devenind tot mai dese. Proiectul de lege privind Roșia Montană a rămas în dezbatere, iar protestele au continuat să fie un subiect major de actualitate pe tot parcursul anului.

Same event, other desks

Story file →