Anul 2024 a fost unul de referință pentru România, marcat de două evoluții majore: integrarea parțială a țării în spațiul Schengen și anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională. În același an au avut loc toate cele patru tipuri de scrutin: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Ascensiunea surprinzătoare a lui Călin Georgescu în primul tur al prezidențialelor și decizia CCR din decembrie au declanșat o criză politică și instituțională fără precedent în perioada postdecembristă.
Pe 31 martie 2024, România a făcut primul pas concret către aderarea la spațiul Schengen, prin eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele aeriene și maritime. Românii au putut astfel călători către alte state Schengen pe cale aeriană sau maritimă fără controalele sistematice specifice frontierelor externe ale spațiului. La aeroporturi, fluxurile de pasageri au fost reorganizate, astfel încât călătorii către destinații Schengen nu mai treceau prin controlul de frontieră aplicat anterior. Poliția de frontieră a rămas prezentă în incinta aeroporturilor și a continuat acțiunile punctuale și inopinate pentru verificarea identității și a situației legale a persoanelor.
Decizia fusese adoptată încă de la finalul anului precedent. Pe 30 decembrie 2023, Consiliul UE a aprobat aplicarea acquis-ului Schengen în România și Bulgaria la frontierele aeriene și maritime, începând din martie 2024. Eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime nu a însemnat însă și aderarea deplină, deoarece Austria s-a opus, invocând în principal preocupările legate de migrația ilegală și protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene. La începutul lui 2024, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a susținut continuarea procesului etapizat, fără a oferi atunci garanții privind eliminarea controalelor terestre.
Pe 9 decembrie 2024, Austria a anunțat că nu se va mai opune aderării României la Schengen terestru. Karner a declarat că, după Schengenul aerian, Schengenul terestru este acum deschis României și Bulgariei, adăugând că cererile Austriei privind combaterea imigrației ilegale au dus la scăderea numărului de migranți interceptați la granița austriacă cu Ungaria, cea mai frecventă rută de intrare în țară. Trei zile mai târziu, pe 12 decembrie, Consiliul Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene a decis eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu România și Bulgaria, începând cu 1 ianuarie 2025. După 13 ani de demersuri, România a obținut astfel acordul pentru integrarea deplină în Spațiul Schengen.
Pe plan intern, 2024 a fost marcat de desfășurarea tuturor celor patru tipuri de alegeri, iar ultimul episod major a fost anularea scrutinului prezidențial de către Curtea Constituțională, după ascensiunea neașteptată a lui Călin Georgescu în primul tur. Decizia a generat reacții politice și instituționale în țară și în străinătate, iar cronologia evenimentelor a fost urmărită de MEDIAFAX etapă cu etapă, de la anunțurile privind Schengen până la decizia CCR din decembrie.