Un val de proteste împotriva costului vieții și a inegalităților sociale se extinde în mai multe țări europene, iar Franța reprezintă cel mai dramatic exemplu. Sâmbătă, aproximativ 550.000 de persoane au participat la manifestații la nivel național, potrivit cifrelor autorităților citate de Associated Press. Protestele pașnice au fost însoțite în mai multe orașe de violențe, incendieri și jafuri, iar Reuters descrie situația drept una dintre cele mai grave perioade de tulburări sociale din ultimii ani.
Criza socială franceză nu a început direct ca o revoltă împotriva costului vieții. Primele manifestații au fost alimentate de nemulțumirile elevilor față de lipsa profesorilor, clasele supraaglomerate și degradarea infrastructurii școlare. Mișcarea s-a extins însă treptat, iar revendicările au ajuns să includă prețurile ridicate, inegalitatea, salariile și pensiile, nivelul cheltuielilor publice și calitatea serviciilor oferite de stat. În stradă au ajuns elevi și studenți, sindicaliști, dar și membri sau simpatizanți ai fostei mișcări a «Vestelor Galbene».
Violențele produse în paralel cu demonstrațiile au dus la cel puțin 1.800 de arestări, în timp ce peste 500 de polițiști și membri ai serviciilor de urgență au fost răniți. Au fost atacate magazine și clădiri publice, iar primăria din Limoges, o clădire veche de peste un secol, a fost grav afectată de un incendiu. Situația este cu atât mai dificilă pentru Paris cu cât posibilitatea tradițională de a calma tensiunile sociale prin noi cheltuieli publice este limitată de problemele bugetare ale Franței. O analiză Reuters remarcă faptul că actualul val de proteste apare într-un moment în care datoria și presiunile piețelor financiare restrâng spațiul de manevră al guvernului.
Nemulțumirea privind costul vieții este vizibilă și în Italia. La Milano, un marș organizat împotriva războaielor și a creșterii costurilor a început pașnic, dar grupuri de persoane mascate s-au confruntat ulterior cu forțele de ordine. Au fost aruncate pietre și bucăți de pavaj, au fost ridicate și incendiate baricade, iar magazine au fost jefuite. Poliția a intervenit cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă. Cel puțin doi polițiști au fost răniți, iar aproximativ 50 de manifestanți, inclusiv minori, au fost reținuți, potrivit relatărilor Associated Press. Premierul Giorgia Meloni a făcut o distincție între dreptul la manifestație și violențele din stradă, acuzând grupurile violente că au profitat de protest pentru a provoca haos. Primarul orașului Milano, Giuseppe Sala, a admis, la rândul său, legitimitatea motivelor care au scos oamenii în stradă, dar a condamnat violențele și distrugerile.
În Belgia, nemulțumirea are o componentă pronunțată legată de austeritate. Zeci de mii de persoane au participat în această lună la manifestații împotriva măsurilor bugetare ale guvernului, iar grevele au afectat inclusiv sectorul public. Reuters relata pe 12 octombrie că o grevă națională a paralizat parțial serviciile publice, în timp ce premierul Bart De Wever se confrunta cu presiuni legate de negocierile bugetare. Studenții s-au alăturat protestelor, invocând creșterea costurilor educației și temerea că reformele vor face învățământul superior mai greu accesibil. Sâmbătă, sute de tineri au protestat din nou la Bruxelles, iar o parte dintre manifestanți s-au confruntat cu poliția. Forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă. Proteste au avut loc și la Liège.
În Spania, catalizatorul este în primul rând accesul la locuințe. Evacuarea din locuință a Maríei del Carmen Abascal, o femeie în vârstă de 87 de ani din Madrid, a declanșat manifestații care au transformat problema chiriilor și a locuințelor într-un subiect politic național. Zeci de mii de persoane au participat la proteste, iar în Puerta del Sol din Madrid a apărut o tabără cu peste 1.200 de corturi. Abascal, care locuise în aceeași casă timp de peste 70 de ani, a murit ulterior, după ce fusese internată cu anxietate severă și epuizare în urma evacuării. Cazul său a devenit un simbol al dificultăților cu care se confruntă chiriașii spanioli. Presiunea străzii a produs deja consecințe politice. Guvernul a prezentat măsuri de urgență privind locuințele, iar problema a devenit una dintre temele centrale ale alegerilor anticipate. Reuters notează că locuințele se află de trei ani în fruntea preocupărilor alegătorilor spanioli. Sindicatele au anunțat, de asemenea, o grevă generală națională pentru 11 noiembrie, centrată pe problema locuințelor.
Un scenariu asemănător începe să fie vizibil în Portugalia. Sute de manifestanți au instalat o tabără de corturi în Piața Rossio din Lisabona, după manifestații privind costurile locuințelor și nivelul de trai. Protestatarii solicită inclusiv servicii publice mai bune, salarii și pensii mai mari și intervenții pentru reducerea presiunii generate de prețurile locuințelor. Problema are o bază economică semnificativă: prețurile locuințelor din Portugalia au crescut cu 124% între 2015 și 2024, aproximativ de două ori mai rapid decât media Uniunii Europene, potrivit datelor oficiale citate de The Guardian. Premierul Luís Montenegro a recunoscut dreptul populației de a-și exprima nemulțumirea, dar a avertizat adversarii politici să nu transforme protestele în instrumente de luptă partizană.