Prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, a declarat că Ucraina nu va adera niciodată la Uniunea Europeană pe baza criteriilor existente și că promisiunile făcute Kievului privind acest pas sunt «o minciună». Afirmația a fost făcută într-un interviu acordat în această săptămână ziarului german Die Welt, în care oficialul albanez a susținut că, în privat, oficialii europeni admit că procedura standard de aderare este nepotrivită pentru o țară care se află în război.
«Uitați-vă la Ucraina. Ceea ce i se promite este o minciună. Pe calea obișnuită de aderare, cu toate criteriile, nu va fi niciodată acceptată. Toată lumea știe acest lucru», a declarat Rama. El a explicat că statele membre și instituțiile UE cunosc această realitate, dar evită să o spună public, ceea ce alimentează așteptări nerealiste la Kiev.
Premierul albanez a adăugat că Uniunea Europeană trebuie să-și schimbe fundamental metodologia de extindere și să impună standarde riguroase de performanță, oferind în același timp statelor candidate o integrare rapidă în mecanismele instituționale. El a pledat pentru un model de integrare etapizată, în cadrul căruia Ucraina și alte țări candidate să fie incluse imediat în formatele de lucru și în organismele consultative ale UE, statutul oficial de membru urmând să le fie conferit ulterior.
Rama a mai cerut și eliminarea dreptului de veto al statelor membre, subliniind că cerințele de unanimitate lasă Uniunea vulnerabilă la blocaje tactice din partea unor capitale individuale. «Într-o lume în care Europa trebuie să concureze cu China, SUA și India, este inacceptabil ca un singur stat membru să poată bloca deciziile pentru întreaga Uniune Europeană», a spus el.
Declarațiile premierului albanez vin în contextul în care oficialii europeni resping calendarul accelerat de aderare propus de Ucraina. Comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, a respins obiectivul declarat de președintele Volodimir Zelenski de a asigura aderarea la UE până la 1 ianuarie 2027, reiterând că aderarea rămâne strict bazată pe merite. Deși a recunoscut că războiul Rusiei a readus extinderea în rândul priorităților strategice, Kos a subliniat că obiectivele calendaristice nu pot trece peste criteriile legale de aderare.
Calendarul propus de Kiev a fost supus unei analize intense, pe măsură ce Ucraina depune eforturi pentru a îndeplini criteriile fundamentale de guvernanță. Autoritățile de la Kiev au insistat asupra unui termen limită, argumentând că întârzierea integrării europene afectează moralul populației și capacitatea de a rezista în fața agresiunii ruse. Cu toate acestea, Bruxelles-ul a menținut că procesul de aderare nu poate fi grăbit artificial.
Poziția lui Rama nu este singulară în regiune. Mai mulți lideri din Balcanii de Vest au criticat de-a lungul timpului dublul standard aplicat de UE în evaluarea candidaturilor, susținând că statele aflate în conflict deschis sunt tratate diferit față de cele care îndeplinesc formal criteriile. Premierul albanez a sugerat că actualul cadru instituțional al UE este depășit și că reforma extinderii ar trebui să fie prioritară pentru a menține credibilitatea Uniunii în vecinătatea sa.
În interviul pentru Die Welt, Rama a insistat că integrarea etapizată ar permite Ucrainei să beneficieze de avantajele pieței unice și de fondurile europene înainte de a obține statutul de membru cu drepturi depline. El a comparat situația cu procesul de aderare al țărilor din Balcanii de Vest, care au așteptat ani îndelungați fără a primi o perspectivă clară. Potrivit acestuia, menținerea actualei abordări riscă să descurajeze reformele și să alimenteze euroscepticismul în statele candidate.
De cealaltă parte, Comisia Europeană a transmis constant că aderarea este un proces bazat pe merite, iar progresele trebuie să fie evaluate obiectiv. Comisarul Kos a reiterat că Ucraina trebuie să continue reformele în domeniul justiției, luptei împotriva corupției și consolidării instituțiilor democratice, indiferent de contextul războiului. Ea a recunoscut că agresiunea rusă a schimbat prioritățile strategice ale UE, dar a exclus posibilitatea unor derogări de la criteriile de la Copenhaga.
Declarațiile premierului albanez intervin într-un moment de tensiune diplomatică pe tema extinderii. Ucraina a primit statutul de țară candidată în iunie 2022, la câteva luni după invazia rusă, iar de atunci a făcut progrese în mai multe domenii, dar rămâne departe de îndeplinirea tuturor condițiilor. Bruxelles-ul a deschis negocierile de aderare în decembrie 2023, însă fără a stabili un calendar ferm pentru încheierea acestora.
Rama a mai atras atenția că blocajele instituționale din UE nu afectează doar Ucraina, ci și perspectivele altor state candidate, precum Albania, Macedonia de Nord sau Muntenegru. El a cerut liderilor europeni să aibă curajul de a spune adevărul și de a propune o reformă reală a procesului de extindere, care să reflecte realitățile geopolitice actuale.