România va fi singura economie din Europa Centrală care se va contracta în 2026, cu o scădere estimată de 0,5%, potrivit celui mai recent raport al Băncii Mondiale privind perspectivele economice regionale. Declinul vine pe fondul celei mai ambițioase ajustări fiscale din regiune, care vizează reducerea deficitului bugetar cu aproape două puncte procentuale, până la 6% din PIB, și al costurilor mai ridicate cu energia.
Conform raportului, ajustarea fiscală se bazează pe măsuri privind veniturile și pe un control mai strict al cheltuielilor curente. În ciuda acestor eforturi, investițiile publice rămân la un nivel ridicat, de aproximativ 8% din PIB, iar fondurile europene finanțează peste 70% din cheltuielile de investiții. Banca Mondială notează că această combinație ar putea îmbunătăți percepția pieței asupra sustenabilității fiscale a României, reflectată deja într-o creștere mai moderată a costurilor de finanțare comparativ cu alte state din regiune.
Cu toate acestea, impactul asupra economiei reale va fi semnificativ. Prognoza indică o contracție de 0,5% în 2026, urmată de o redresare graduală: o creștere de aproximativ 1,7% în 2027 și de 2% în 2028. Revigorarea ar urma să fie susținută de redresarea veniturilor reale și de încetinirea inflației, dar consolidarea fiscală va continua să tempereze cererea internă, pe măsură ce economia se orientează spre un model bazat pe investiții.
Comparativ cu vecinii din regiune, evoluția României este izolată. Banca Mondială estimează o creștere de 2,6% pentru Bulgaria, 2,2% pentru Croația și 3,6% pentru Polonia. La nivel regional, economia Europei și Asiei Centrale va încetini de la 2,6% în 2025 la 2,2% în 2026, pe fondul prețurilor mai mari la energie, al incertitudinii sporite și al expansiunii mai slabe a principalilor parteneri comerciali. Excluzând Rusia, creșterea regională ar urma să scadă de la 3,7% la 3%.
Raportul evidențiază și progresele României în implementarea reformelor din domeniile digital, fiscal și energetic. În sectorul gazelor naturale, proiectul Neptun Deep avansează, cu investiții estimate la aproximativ patru miliarde de euro, iar producția este așteptată să înceapă în 2027. Totuși, un risc major rămâne dependența de industria auto, responsabilă pentru circa 17% din exporturile de mărfuri ale României. Această expunere face economia vulnerabilă la încetinirea industriei auto europene și la intensificarea concurenței externe, avertizează instituția.
Un alt punct central al raportului este inteligența artificială, considerată o posibilă soluție pentru compensarea declinului productivității și a presiunilor demografice. Aproximativ unul din cinci angajați din Europa și Asia Centrală are un loc de muncă expus semnificativ la AI, în special tinerii cu un nivel ridicat de educație. Cu toate acestea, mai puțin de una din zece firme utilizează în prezent AI, în principal pentru sarcini de bază. Banca Mondială atrage atenția că regiunea are avantaje precum acoperirea aproape universală a rețelelor mobile, costuri energetice favorabile și un bazin consistent de specialiști tehnici, dar adoptarea este frânată de competențe educaționale și manageriale insuficiente, de accesul limitat la capacitate de calcul și de lipsa unor sisteme de date integrate.
«Principalul risc pentru următorul deceniu este probabil adoptarea și adaptarea insuficientă la AI în regiune, nu adoptarea excesivă», avertizează Banca Mondială. Instituția recomandă extinderea accesului la capacitate de calcul la prețuri accesibile, dezvoltarea competențelor și atragerea unor fluxuri mai mari de capital privat pentru a permite tehnologiei să contribuie la creșterea productivității și la apariția unor noi produse, servicii și sectoare economice.