Adulții tineri sunt cei mai puțin mulțumiți de propria viață, arată un studiu internațional intitulat „Global Mental Wealth”, potrivit căruia bunăstarea tinde să crească odată cu vârsta. Cercetarea evidențiază rolul relațiilor apropiate, al sentimentului că viața are un scop și al stabilității financiare în starea de bine a oamenilor.
Studiul a fost realizat între iunie și august 2025, cu participarea a 261 de cercetători, iar chestionarul a fost adaptat în 50 de limbi. Lucrarea a fost acceptată pentru publicare în revista Social Indicators Research. Autorii au urmărit să depășească limitele clasamentelor tradiționale privind fericirea, care se bazează în principal pe o singură întrebare despre satisfacția față de propria viață.
În locul acestei întrebări unice, cercetătorii au analizat zece dimensiuni ale bunăstării, printre care nivelul de energie, liniștea, relațiile sociale, sentimentul de apartenență și sensul vieții. Participanții au răspuns și la întrebări despre venituri, economii, datorii și situația financiară din copilărie. Potrivit rezultatelor, sprijinul primit din partea persoanelor apropiate are cel mai mare punctaj, cu o medie de 5,05 din 7. Pe locul următor se află sentimentul că activitățile din viață sunt valoroase și au un scop, cu 4,93 puncte. Cel mai mic scor, de 4,20 din 7, a fost înregistrat la nivelul de energie. Doar aproximativ una din cinci persoane a acordat punctajul maxim acestei dimensiuni, în timp ce aproape două din cinci respondenți au evaluat la maximum sprijinul primit din partea apropiaților.
Cercetătorii avertizează că un singur scor privind satisfacția față de viață nu surprinde toate aceste diferențe. Danemarca și Norvegia, de exemplu, au același punctaj mediu pentru satisfacția față de viață, respectiv 6,2, însă profilurile lor sunt diferite când sunt analizate cele zece dimensiuni.
Unul dintre cele mai importante rezultate ale studiului privește diferențele dintre generații. Spre deosebire de teoria potrivit căreia satisfacția față de viață scade la vârsta mijlocie și crește din nou la bătrânețe, cercetarea nu a identificat acest tipar. Adulții tineri au înregistrat cele mai scăzute niveluri de bunăstare, iar scorurile au crescut, în general, odată cu înaintarea în vârstă. Datele arată că doar 14,7% dintre persoanele cu vârste între 18 și 25 de ani nu prezentau indicii de depresie sau anxietate în chestionarul de screening, față de 23,6% în rândul tuturor participanților.
Coordonatorul cercetării, Kai Ruggeri, profesor de politici de sănătate și management la Universitatea Columbia, a explicat că rezultatele ar putea fi legate de presiunea asupra tinerilor, de comparațiile permanente de pe rețelele sociale și de incertitudinea privind perspectivele profesionale. El a atras atenția și asupra mesajelor despre viitorul pieței muncii, în special în contextul dezvoltării inteligenței artificiale, care pot alimenta temerile tinerilor privind oportunitățile de carieră și stabilitatea economică.
O altă concluzie privește legătura dintre bani și bunăstare. Potrivit rezultatelor, nivelul de bunăstare continuă să crească odată cu veniturile, fără un prag clar după care banii nu mai contribuie la starea oamenilor. Subiectul a fost intens dezbătut. Un studiu publicat în 2010 de Daniel Kahneman și Angus Deaton sugera că fericirea de zi cu zi nu mai crește semnificativ după un venit anual de aproximativ 75.000 de dolari. Cercetări ulterioare au contestat această concluzie, iar în 2023 cele două echipe au analizat împreună datele și au ajuns la concluzia că, pentru majoritatea oamenilor, bunăstarea continuă să crească odată cu veniturile. Noul studiu susține această asociere, dar arată că beneficiile suplimentare ale veniturilor devin mai mici pe măsură ce nivelul financiar crește. Diferența dintre lipsa veniturilor și un venit mediu poate avea un impact important asupra sănătății mintale, în timp ce trecerea de la o situație foarte bună la una și mai bună aduce beneficii mai reduse.
Cercetătorii atrag atenția că sănătatea mintală este adesea confundată cu absența tulburărilor psihice. Kai Ruggeri susține că această perspectivă limitează înțelegerea bunăstării, care presupune și relații de calitate, un scop în viață și sentimentul că activitățile cotidiene au valoare. Participanții fără indicii de depresie sau anxietate aveau niveluri foarte diferite de bunăstare, deci absența simptomelor nu garantează o stare generală bună. „Spunem sănătate mintală, dar ne referim la boală mintală”, a explicat Ruggeri, subliniind că bunăstarea nu poate fi obținută exclusiv prin tratamente medicale sau intervenții individuale precum meditația.
Autorii avertizează totuși că rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Deși studiul acoperă 92 de țări și 50 de limbi, datele nu sunt reprezentative pentru populația fiecărei țări. Participanții au fost recrutați în principal online și prin rețelele cercetătorilor implicați. Chestionarul folosit pentru simptomele de depresie și anxietate este un instrument de screening, nu un diagnostic medical. Cercetătorii recomandă folosirea datelor pentru identificarea tendințelor generale, nu pentru comparații categorice între anumite țări.