O modificare legislativă adoptată recent în România creează o situație dificilă pentru funcționarii publici care activează în organizații internaționale. Legea nr. 180/2026, intrată în vigoare la 31 august, a schimbat regimul incompatibilităților pentru funcționarii publici, interzicându-le acestora să desfășoare activități, remunerate sau nu, în cadrul organizațiilor internaționale, chiar și atunci când raportul de serviciu este suspendat conform legii. Senatorul Mihai Fifor atrage atenția că această prevedere, justificată prin necesitatea atingerii unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) privind integritatea, produce efecte contrare interesului României.
Potrivit noii reglementări, funcționarii publici nu pot desfășura alte activități în cadrul organizațiilor internaționale, cu excepția cazului în care exercită un mandat de reprezentare pe baza desemnării de către o autoritate publică. Prevederea se aplică și în situația în care funcționarul public este suspendat conform legii. Aceasta înseamnă că profesioniștii care au plecat legal din administrația românească, cu raportul de serviciu suspendat, pentru a lucra pe o perioadă determinată într-o organizație internațională, sunt puși acum să aleagă între experiența profesională internațională și cariera construită în România.
Fifor subliniază că este vorba despre oameni care ajung în instituțiile Uniunii Europene, în structurile NATO, la ONU, OSCE, Consiliul Europei, OCDE și în alte organizații internaționale, în urma unor concursuri extrem de dure și a unor proceduri de selecție riguroase care pot dura luni întregi. Aceștia nu sunt oameni cărora li s-a făcut cadou un post, ci profesioniști care se impun prin competență în competiție cu specialiști din numeroase state. Pe perioada suspendării raportului de serviciu, ei nu sunt plătiți de statul român pentru funcția publică suspendată, ci sunt remunerați de organizația internațională pentru activitatea desfășurată acolo.
Senatorul atrage atenția că România ar avea de câștigat de pe urma acestor experți. În anii petrecuți în instituții internaționale, ei acumulează experiență, învață proceduri și mecanisme, participă la proiecte importante, construiesc relații profesionale și dobândesc o expertiză pe care statul român ar trebui să fie primul interesat să o aducă înapoi în administrația proprie. În loc să îi încurajeze să performeze și să se întoarcă, statul le impune o alegere care îi poate determina să renunțe la cariera din administrația românească.
«Integritatea este, fără discuție, necesară. Dar asta nu poate însemna să produci, pentru bifarea unui jalon, o aberație legislativă care lovește exact în oamenii de care statul român ar trebui să aibă cea mai mare grijă», a declarat Fifor. El consideră că influența unei țări nu se construiește doar prin discursuri, comunicate și vizite oficiale, ci și prin oamenii săi, prin românii care ajung în marile instituții internaționale și devin acolo profesioniști credibili, respectați și punți pentru România.
De la 1 octombrie, începe numărătoarea inversă pentru acești profesioniști, potrivit senatorului. El susține că alte state înțeleg foarte bine valoarea acestui capital uman și fac tot posibilul să îl păstreze aproape, în timp ce România alege să îi oblige să aleagă între cariera internațională și cea din țară. În viziunea sa, măsura riscă să priveze administrația românească de expertiza acumulată de acești oameni și să slăbească prezența României în structurile internaționale.