Europarlamentarul Vasile Dîncu a declarat că algoritmii rețelelor sociale TikTok și Facebook au jucat un rol semnificativ în amplificarea mesajelor din jurul protestului fermierilor și crescătorilor de animale care a avut loc marți în Piața Victoriei, manifestație ce a degenerat în incidente între participanți și forțele de ordine. Potrivit acestuia, platformele nu sunt neutre și tind să favorizeze conținutul care generează reacții emoționale puternice și polarizare.
Declarațiile au fost făcute după ce europarlamentarul a fost întrebat despre modul în care rețelele sociale și teoriile conspirației au contribuit la mobilizarea pentru protestul din 15 septembrie. În zilele și orele dinaintea manifestației, pe Facebook și TikTok au circulat numeroase apeluri la participare, inclusiv îndemnuri de tipul «ne vedem la București, în Piața Victoriei». Alături de mesajele fermierilor, în același spațiu online au apărut și informații false, cum ar fi afirmația că amenajările din jurul Parlamentului pentru un eveniment caritabil ar fi fost, de fapt, baricade ridicate de autorități înaintea protestului.
«Este problema guvernării algoritmilor, cum o numesc. Eu am pregătit și o scrisoare pe care o să o trimit Comisiei cu un proiect», a declarat Vasile Dîncu. El a explicat că algoritmii platformelor accelerează ideile care creează polaritate, ideile extreme și emoționale, iar acest fenomen afectează modul în care funcționează dezbaterea democratică. «Democrațiile, în acest moment, sunt conduse mai degrabă printr-un mijloc tehnic decât prin ceea ce numim noi diversitatea opiniilor», a spus europarlamentarul.
Dîncu a făcut o paralelă cu alegerile prezidențiale din România din 2024, fără a numi explicit un candidat, amintind cum un discurs prezent de ani de zile în spațiul public a dobândit într-un timp foarte scurt o vizibilitate uriașă în timpul campaniei. «Ne aducem aminte cum s-au accelerat, de exemplu, niște idei în campania din 2024, cu toate că personajul era cunoscut înainte de ani de zile, ținea același discurs care nu avea impact și, dintr-o dată, în campanie, aceste lucruri au câștigat un impact deosebit», a explicat el.
Europarlamentarul consideră că Uniunea Europeană nu dispune în prezent de instrumente suficiente pentru a interveni atunci când un mesaj politic sau extremist capătă brusc o amploare foarte mare exclusiv prin efectul algoritmilor. El a comparat un posibil mecanism european cu sistemele existente pe piețele financiare, unde tranzacțiile pot fi suspendate temporar în caz de fluctuații extreme. «Noi nu avem în democrație și în guvernabilitatea platformelor mecanisme prin care se poate bloca o asemenea creștere bruscă. Bursa are, piețele financiare au asemenea mecanisme prin care se ia o pauză», a declarat Dîncu. În opinia sa, astfel de instrumente ar putea fi folosite când autoritățile constată o amplificare anormală a unor mesaje extremiste determinată în mare parte de algoritmi. «Sper că vom avea asemenea mecanisme», a adăugat el.
Vasile Dîncu este vicepreședinte al Comisiei speciale a Parlamentului European pentru Scutul European pentru Democrație (EUDS), structură creată pentru a analiza interferențele străine, dezinformarea și vulnerabilitățile proceselor democratice. El a precizat că raportul EUDS include deja o recomandare care deschide calea pentru dezvoltarea unor astfel de instrumente. «În raportul nostru EUDS există o frază, există o indicație pentru ca să trecem la un asemenea tip de proiect, de legislație, pentru a putea să frânăm, să creăm mecanisme de frânare a acestei amplificări exagerate a unor mesaje care pot să ducă la manifestări extremiste sau care dezechilibrează, până la urmă, piața ideilor», a afirmat europarlamentarul. Raportul privind concluziile și recomandările Comisiei speciale pentru Scutul European pentru Democrație a fost adoptat în comisie în luna iunie și depus oficial în Parlamentul European la 25 august 2026.
Declarațiile lui Dîncu vin în aceeași zi în care protestul neautorizat al fermierilor și crescătorilor de animale din Piața Victoriei a degenerat în incidente între manifestanți și forțele de ordine. Participanții au forțat cordoanele jandarmilor, iar forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene. Mobilizarea pentru manifestație fusese anunțată și distribuită anterior pe rețelele sociale, ceea ce a determinat întrebarea jurnalistică despre rolul platformelor în amplificarea mesajelor și a tensiunilor.