Parchetul European (EPPO) a trimis în judecată șase inculpați, între care patru funcționari publici, o persoană fizică și o companie, într-un dosar de fraudă legat de achiziția a două remorchere destinate navigației pe Dunărea de Jos. Procurorii susțin că nava livrată nu respecta una dintre cerințele tehnice prevăzute în contract, ceea ce le limitează utilizarea pe fluviu în perioadele cu nivel scăzut al apei.
Rechizitoriul a fost întocmit de structura EPPO din Cluj-Napoca și înaintat instanței competente din Iași. Dosarul vizează achiziția a două remorchere multifuncționale, cu clasă de gheață, destinate Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ Galați), o regie autonomă. Proiectul a beneficiat de aproximativ 7 milioane de euro din fonduri europene, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020. Potrivit documentelor, navele trebuiau să poată fi folosite pentru navigația fluvială, inclusiv când nivelul Dunării este scăzut, și pentru intervenții de asistență a navelor aflate în dificultate.
Potrivit acuzațiilor, documentația licitației ar fi inclus cerințe tehnice specifice navelor maritime, deși remorcherele urmau să opereze pe căi navigabile interioare. Aceste condiții ar fi redus numărul companiilor care puteau participa și ar fi favorizat un singur operator economic. Anchetatorii susțin că problemele nu s-au oprit la procedura de achiziție.
Cele două remorchere au fost livrate în 2021, însă pescajul lor real era de 2,6 metri, în timp ce contractul prevedea un pescaj maxim de doi metri. Pescajul reprezintă adâncimea până la care este scufundată o navă și, implicit, adâncimea minimă a apei necesară pentru a naviga în siguranță. În pofida acestei diferențe, cei patru funcționari sunt acuzați că au acceptat remorcherele și au semnat documentele finale de recepție, în care ar fi fost consemnat în mod fals că navele îndeplineau cerințele tehnice.
Consecința practică a pescajului mai mare este că remorcherele pot fi folosite în siguranță pe traseul pentru care au fost cumpărate doar când nivelul apei este suficient de ridicat. Capacitatea lor de operare pe Dunăre este astfel limitată tocmai în perioadele cu ape mici, deși utilizarea în asemenea condiții se număra printre scopurile proiectului.
Parchetul European estimează că presupusa fraudă a provocat bugetului Uniunii Europene un prejudiciu de aproximativ 7 milioane de euro, practic echivalent cu finanțarea europeană acordată proiectului. În cazul unei condamnări, inculpații riscă pedepse cu închisoarea cuprinse între trei și zece ani și jumătate, potrivit instituției europene. Trimiterea în judecată nu echivalează însă cu stabilirea vinovăției, iar toate persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri de către instanțele competente din România.