Procurorul-șef european Laura Codruța Kövesi își încheie vineri mandatul de șapte ani și avertizează că Parchetul European (EPPO) riscă să fie slăbit treptat tocmai pentru că își face treaba. Într-un interviu acordat publicației POLITICO, publicat miercuri, 28 octombrie, Kövesi spune că principala provocare pentru succesorul său va fi menținerea independenței și a credibilității instituției.
Potrivit lui Kövesi, Parchetul European se confruntă cu trei probleme majore: finanțare insuficientă, întârzieri în modificarea cadrului legislativ și proceduri birocratice care îngreunează activitatea procurorilor. Ea arată că instituția ar trebui să dispună de 230 de procurori europeni delegați, dar bugetul disponibil permite finanțarea a doar 180. Fondurile pentru serviciile de securitate acoperă, potrivit aceleiași surse, doar o treime din costurile necesare.
Pentru a descrie dificultățile din relația cu instituțiile europene, Kövesi a folosit o comparație cu un celebru serial politic danez. „La Bruxelles, nimeni nu te aude când țipi”, a spus aceasta, adăugând că se teme că Parchetul European va fi „distrus încet, pentru că își face treaba”. Ea consideră că lipsa resurselor și amânarea revizuirii regulamentului EPPO pot afecta funcționarea instituției.
Kövesi a indicat Grecia drept locul în care s-a confruntat cu cea mai evidentă tentativă de intimidare, în contextul reînnoirii mandatelor procurorilor europeni delegați. A invocat și situația din Polonia, unde, potrivit ei, ar fi necesari 24 de procurori delegați, dar activează doar 15. Referindu-se la relația cu instituțiile Uniunii Europene, ea a afirmat că unele persoane au impresia că se află deasupra legii. Compară obligația de a răspunde la o convocare din România sau din alte state membre cu situația de la nivel european, unde, spune ea, această obligație nu este întotdeauna tratată în același mod. Asemenea situații pot împiedica finalizarea unor anchete.
În interviu, Kövesi a respins argumentele potrivit cărora cooperarea cu Parchetul European ar afecta suveranitatea statelor membre. „Este mai bine să avem suveranitatea infractorilor?”, a întrebat ea, explicând că organizațiile criminale acționează dincolo de granițele naționale și profită de diferențele dintre sistemele judiciare. Procurorul-șef european a susținut că EPPO aplică legislațiile naționale și își prezintă dosarele în fața instanțelor din statele membre, astfel încât cooperarea judiciară europeană nu înseamnă renunțarea la suveranitate.
Kövesi a vorbit și despre ancheta privind subvențiile agricole din Grecia, cunoscută drept cazul OPEKEPE. Potrivit ei, unele persoane care pretindeau că sunt fermieri ar fi beneficiat nejustificat de fonduri europene, în detrimentul agricultorilor eligibili. Ea a respins acuzațiile potrivit cărora anchetele EPPO ar urmări obiective electorale, subliniind că procurorii nu își pot suspenda activitatea în funcție de calendarul alegerilor.
Într-un bilanț al celor șapte ani de mandat, Kövesi apreciază că Parchetul European a contribuit la creșterea capacității de identificare a fraudelor și la o protecție mai eficientă a bugetului Uniunii Europene. Totuși, avertizează că independența instituției nu poate fi considerată garantată. În opinia ei, revizuirea regulamentului EPPO va fi un test pentru angajamentul instituțiilor europene față de o justiție independentă.
Întrebată ce ar schimba dacă ar lua-o de la capăt, Kövesi a răspuns că nu ar proceda diferit, sugerând că schimbarea ar trebui să vină mai degrabă din partea celor cu care instituția colaborează. Referitor la planurile după încheierea mandatului, ea a evitat să ofere detalii, spunând că va lua o decizie după plecarea din funcție.