SuperLiga ocupă locul 14 din 54 de campionate europene la cea mai mare asistență înregistrată la un meci, cu 34.700 de spectatori, potrivit studiului anual al UEFA „The European Club Talent and Competition Landscape”, publicat în septembrie 2026. Raportul de 113 pagini analizează sezonul competițional 2025/26 și fereastra de transferuri din vara lui 2026 pentru toate cele 54 de federații membre.
România devansează la acest capitol campionate recunoscute precum Austria, Croația sau Danemarca, ceea ce indică un interes ridicat al publicului pentru meciurile cu miză mare. Media sezonului a fost însă de 5.746 de spectatori pe meci, ceea ce plasează SuperLiga pe locul 21 din 54, iar rata medie de ocupare a stadioanelor a fost de 36%, locul 24. Datele sugerează că potențialul de creștere al prezenței constante la stadion rămâne semnificativ.
La nivel european, fotbalul continuă să atragă tot mai mulți spectatori: 116 milioane în primele ligi în sezonul 2025/26, cu 1,4% mai mult decât în sezonul precedent și cu 15% peste nivelul de dinainte de pandemie. Douăzeci și șapte de ligi au înregistrat creșteri, iar 17 au stabilit recordul ultimilor zece ani.
Pe piața transferurilor, vara lui 2026 a adus recorduri europene: vânzări totale de 9,3 miliarde de euro, în creștere cu 31% față de 2025, iar 56% din suma cheltuită a mers pe jucători sub 23 de ani, cel mai mare procent din istorie. În acest context, cluburile din SuperLiga au avut venituri nete din transferuri de 12 milioane de euro, locul 18 din 54 în Europa, cu cheltuieli brute de 9 milioane de euro, locul 25. Practic, cluburile românești au încasat aproximativ 21 de milioane de euro din vânzări și au plătit circa 9 milioane pe achiziții, o balanță pozitivă într-o piață dominată de investiții foarte mari.
Raportul notează și că 44% dintre tranzacțiile cluburilor românești implică un jucător străin, iar cea mai frecventă naționalitate a acestora este cea portugheză, ceea ce indică relații de transfer consistente între România și jucătorii din Portugalia.
La capitolul talent, SuperLiga folosește în medie 35 de jucători diferiți pe sezon, al șaselea cel mai mare număr din Europa, față de o medie europeană de 31,1. Primele cinci campionate ale continentului se situează între 27 și 30 de jucători, iar Premier League are cea mai mică cifră, 27,6. Rotația amplă este specifică ligilor din Europa Centrală și de Est.
Mai îngrijorătoare este distribuția minutelor pe categorii de vârstă. Ponderea minutelor acordate jucătorilor de 20-23 de ani a scăzut de la 20% la 14% într-un singur sezon, una dintre cele mai mari scăderi din raportul UEFA. Jucătorii foarte tineri primesc oportunități importante, dar grupa 20-23 de ani, aflată în etapa consolidării performanței sportive și a valorii de piață, are o pondere mai redusă. La nivel european, minutele jucătorilor pregătiți local au scăzut moderat, de la 49% în 2024/25 la 47% în 2025/26, cu Norvegia (65%) și Spania (63%) în frunte și Turcia la coadă (24%). România, prin regulamentul 6+2 aplicat în SuperLiga, menține o utilizare apropiată de media europeană.
În zona tehnică, 79% dintre antrenorii din SuperLiga erau români în 2025/26, locul 16 din 54, peste media europeană de 67%. În schimb, media de 1,4 schimbări de antrenor pe club este al optulea cel mai mare indicator din Europa, față de o medie continentală de 1,01. La nivel european, 63% dintre cluburile de primă ligă și-au schimbat antrenorul cel puțin o dată în sezonul analizat. Serbia are recordul european, cu 2,2 schimbări pe club, în timp ce Danemarca este cea mai stabilă piață, cu doar 8 schimbări în total. Antrenorii spanioli (74 în străinătate), portughezi (53) și italieni (40) rămân cei mai căutați internațional.
Federația Română de Fotbal sprijină cluburile prin departamentele FRF Intelligence Centre și FRF Professional Club Services, care oferă instrumente de analiză comparativă, programe de dezvoltare organizațională și acces la bune practici europene.