Elevii și studenții din mai multe țări europene se pregătesc pentru o zi internațională de greve și manifestații pe 20 noiembrie, sub sloganul «Luptăm pentru viitorul nostru, nu pentru războaiele lor!». Mobilizarea este coordonată de International Youth Strike (IYS), o coaliție de organizații studențești și de tineret care contestă reînarmarea Europei, serviciul militar obligatoriu și reducerea cheltuielilor sociale.
Campania leagă problemele educației și ale nivelului de trai de opoziția față de militarizare și de creșterea bugetelor pentru apărare. Organizatorii au lansat oficial apelul pe 10 august 2026 și prezintă data de 20 noiembrie drept primul pas către construirea unei mișcări internaționale antimilitariste a tinerilor. Potrivit manifestului publicat pe site-ul oficial al campaniei, guvernele europene ar acorda prioritate cheltuielilor militare în detrimentul investițiilor în educație, sănătate, locuințe și servicii publice.
Apelul invocă planul european ReArm Europe, asociat unui obiectiv de mobilizare a aproximativ 800 de miliarde de euro pentru apărare, precum și discuțiile despre extinderea serviciului militar obligatoriu în mai multe state. Pentru 20 noiembrie, organizatorii anunță manifestații, greve, întreruperi ale cursurilor și adunări publice, iar sindicatele și mișcările sociale sunt invitate să se alăture mobilizării în perioada 20-22 noiembrie.
Pe rețelele sociale circulă un afiș care enumeră 48 de țări și capitale în care ar urma să aibă loc acțiuni, printre care Franța, Italia, Germania, Spania, Croația și Slovenia. Numărul real de țări și desfășurarea efectivă a evenimentelor trebuie însă confirmate separat, întrucât publicarea unui apel internațional nu garantează că toate acțiunile sunt deja organizate sau autorizate.
Franța este punctul central al protestelor europene. Mobilizarea a început în septembrie, când elevii de liceu au ieșit în stradă pentru a reclama lipsa profesorilor, clasele aglomerate, clădirile școlare degradate și problemele legate de sistemul de admitere în universități, Parcoursup. Protestele s-au extins treptat, atrăgând studenți, sindicate și persoane nemulțumite de scumpirea vieții, iar nemulțumirile din educație s-au suprapus peste cele legate de prețurile carburanților, salarii și pensii.
Pe 17 octombrie, manifestațiile au luat amploare în întreaga țară. Ministerul francez de Interne a estimat participarea la aproximativ 550.000 de persoane, în timp ce organizatorii au avansat cifra de 800.000. În mai multe orașe, confruntările cu poliția, jafurile și incendiile au provocat pagube importante, iar clădiri publice au fost atacate. Președintele Emmanuel Macron a condamnat violențele și a promis măsuri împotriva celor responsabili, însă discursul său nu a înlăturat criticile politice privind lipsa unor răspunsuri concrete la revendicările sociale. Autoritățile franceze sunt supuse presiunii de a explica modul în care au gestionat manifestațiile.
Legătura dintre protestele franceze și mobilizarea din noiembrie este susținută de declarațiile unor reprezentanți ai mișcării studențești. Într-un interviu acordat Al Jazeera, un reprezentant al protestatarilor a indicat explicit 20 noiembrie drept una dintre următoarele date importante pentru mobilizarea tinerilor din Europa. Revendicările inițiale din Franța nu se limitează însă la opoziția față de reînarmare, ci includ probleme concrete privind condițiile de învățământ, personalul didactic și accesul la universități.
În Italia, mobilizarea a început să fie promovată de la începutul lunii octombrie. Elevii și studenții italieni au anunțat acțiuni în solidaritate cu colegii francezi, cu manifestații la Roma și Genova și cu perspectiva unei greve internaționale în noiembrie. Organizatorii italieni vor să conecteze protestele locale cu o mobilizare mai amplă împotriva războiului, militarismului și represiunii, iar printre orașele menționate în apelurile de mobilizare se numără și Napoli și Torino.