Instabilitatea politică a intrat direct în discuția despre costul reformelor economice din România. Premierul interimar Ilie Bolojan s-a întâlnit marți, 8 septembrie, la Palatul Victoria, cu o delegație de investitori din care au făcut parte reprezentanți J.P. Morgan, ai unor companii cu capital străin și ai unor instituții financiare internaționale. Mesajul transmis de mediul de afaceri a fost dublu: măsurile luate pentru reducerea deficitului au susținut încrederea, dar schimbările din Guvern pot pune în pericol ritmul consolidării fiscale.
Discuțiile au vizat evoluția finanțelor publice, deficitul bugetar, costurile de finanțare ale statului, absorbția fondurilor europene și continuarea reformelor. Pentru investitori, aceste teme nu sunt separate. Un deficit mare poate însemna împrumuturi mai scumpe, iar o perioadă prelungită de incertitudine politică poate amâna decizii de investiții care depind de taxe, infrastructură, administrație și stabilitatea regulilor.
Potrivit comunicatului Guvernului, reprezentanții companiilor au apreciat măsurile adoptate în ultimul an pentru limitarea deficitului și controlul cheltuielilor publice. În același timp, ei au subliniat nevoia de predictibilitate în politicile economice și fiscale și și-au exprimat îngrijorarea că schimbările în componența Executivului ar putea afecta trei lucruri concrete: viteza reformelor, controlul cheltuielilor și traiectoria de reducere a deficitului.
Bolojan a răspuns că România are nevoie rapid de un Guvern cu puteri depline și de un premier care să își asume continuarea consolidării fiscale în următorii ani. El a indicat ca direcții controlul mai strict al cheltuielilor, eficientizarea administrației publice și prioritizarea investițiilor. A insistat și asupra absorbției granturilor din Planul Național de Redresare și Reziliență până la finalul anului.
Pentru economie, problema esențială nu este doar cine ocupă temporar funcțiile politice, ci dacă schimbarea de putere modifică regulile și calendarul deciziilor. Investitorii urmăresc capacitatea unui guvern de a transforma angajamentele fiscale în măsuri executabile: bugete credibile, reforme administrative, proiecte de investiții și un cadru fiscal care nu se schimbă de la o lună la alta.
România are o presiune suplimentară: fondurile europene pot compensa o parte din nevoia de finanțare internă și pot menține investițiile în infrastructură și modernizare chiar într-o perioadă de ajustare bugetară. Dar acest avantaj depinde de respectarea jaloanelor și de capacitatea instituțiilor de a contracta și cheltui banii la timp. De aceea, Bolojan a pus absorbția PNRR în aceeași ecuație cu deficitul și eficiența administrației.
Întâlnirea de la Palatul Victoria arată și o schimbare de ton față de perioada în care discuția despre deficit era tratată mai ales ca un subiect de contabilitate publică. Acum, deficitul este privit prin efectele sale asupra încrederii, costului capitalului și continuității investițiilor. Iar instabilitatea guvernamentală devine un risc economic măsurabil atunci când pune sub semnul întrebării continuitatea reformelor.
La întâlnire au participat și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, și consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru. Prezența echipei responsabile de finanțe publice a mutat conversația din zona mesajelor politice în cea a implementării: calendarul finanțării statului, disciplina cheltuielilor și folosirea banilor europeni vor conta cel puțin la fel de mult ca declarațiile despre stabilitate.
În perioada următoare, semnalul decisiv pentru piețe va veni din formarea unui Guvern cu mandat deplin și din primele sale decizii bugetare. Investitorii au transmis că rezultatele obținute până acum trebuie consolidate. Pentru România, testul este dacă tranziția politică poate avea loc fără ca ajustarea fiscală și proiectele finanțate din fonduri europene să piardă ritmul.