Eșecul premierului desemnat Siegfried Mureșan de a obține votul de încredere în Parlament prelungește o criză politică ce pune presiune tot mai mare pe finanțele publice ale României și pe ratingul de credit al țării, aflat pe ultima treaptă a categoriei investment grade, cu perspectivă negativă. Agenția S&P Global urmează să revizuiască vineri ratingul suveran, iar analiștii avertizează că o eventuală convocare a alegerilor anticipate ar putea declanșa o retrogradare.
În ultimele două săptămâni, leul românesc a coborât la minime record, iar randamentele obligațiunilor locale pe 10 ani au urcat cu aproximativ 60-80 de puncte de bază, până la maximele ultimului an. Obligațiunile cu scadențe mai lungi s-au tranzacționat la cele mai scăzute prețuri din mai 2025. Contractele de asigurare împotriva riscului de neplată a creditului (CDS) pe cinci ani indică în preț o posibilă retrogradare cu două trepte, până la BB, încă de la începutul lui 2025.
Guillaume Tresca, strateg senior pentru piețele emergente la Generali Asset Management, estimează la unu din patru probabilitatea ca S&P să retrogradeze România, explicând că agenția a adoptat o abordare mai permisivă privind formarea guvernului și s-a concentrat pe reducerea deficitului. «S&P și Moody’s ar putea tolera ambele o perioadă mai lungă de instabilitate politică, cu condiția ca consolidarea fiscală să rămână pe traiectoria stabilită, dar probabil nu dincolo de primul trimestru din 2027. O abatere semnificativă de la traiectoria consolidării fiscale sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa o retrogradare», a spus el.
Analiștii Capital Economics au transmis într-o notă că finanțele publice ale României s-au îmbunătățit, dar sunt necesare progrese mult mai mari pentru a-i asigura pe investitori și pentru a elimina riscul unei retrogradări. Eșecul instalării unui guvern crește perspectiva ca Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) să se alieze cu social-democrații pentru a forma o nouă majoritate parlamentară — un scenariu de care investitorii se tem, deoarece ar putea afecta eforturile de reducere a deficitului exact în momentul în care agențiile de rating pregătesc noi evaluări.
România a evitat la limită o retrogradare în categoria speculativă din partea Fitch la sfârșitul lunii iulie, iar toate cele trei mari agenții au subliniat că țara trebuie să adopte bugetul pentru 2027 până la sfârșitul acestui an, stabilind noi reduceri ale deficitului. România a convenit cu Bruxelles-ul să readucă deficitul sub plafonul de 3% din PIB stabilit de Uniunea Europeană până în 2030. Moody’s și Fitch urmează să revizuiască ratingul la începutul anului viitor, menținând țara la cel mai scăzut nivel investment grade, cu perspectivă negativă.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că Bucureștiul nu își permite să încetinească ritmul consolidării fiscale, indiferent de turbulențele politice. «Am auzit nu o dată, ci de mai multe ori opinia că am putea lua o pauză, să ducem deficitul la 6% din PIB și să ne oprim. Nu ne permitem să facem o pauză. Podul din spatele nostru este rupt, există doar drumul înainte», a spus Nazare la o conferință financiară în această săptămână.
Banca centrală a avertizat, de asemenea, asupra riscurilor pierderii controlului asupra finanțelor publice. Viceguvernatorul Cosmin Marinescu a declarat că «ceea ce este îngrijorător în cazul României este viteza acumulării datoriei în ultimii ani, când rata de creștere a fost de trei ori mai mare decât în perioada de dinaintea pandemiei. Consecințele sunt imediate — costurile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB, ceea ce înseamnă că cheltuim mai mult cu dobânzile decât ținta de deficit pe care încercăm să o atingem». El a adăugat că necesarul brut de finanțare a depășit 10% din PIB, «dincolo de zona optimă pentru indicatorii de risc».
România a făcut unele progrese: deficitul bugetului consolidat a fost de 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care Guvernul urmărește reducerea deficitului pe întregul an la 6,2%, de la peste 9% în 2024. Investitorii spun însă că această îmbunătățire ar putea fi umbrită de disfuncționalitatea politică. «Cu cât criza politică persistă mai mult, cu atât crește riscul ca, în cele din urmă, aceasta să înceapă să afecteze lucrurile din perspectiva ratingului», a declarat Kathryn Exum, co-șefă a departamentului de cercetare și strategie privind datoriile suverane la Gramercy. O retrogradare ar declanșa probabil vânzări forțate, care ar duce la extinderea diferențialelor de randament ale obligațiunilor, a adăugat ea.