Președintele Nicușor Dan are la dispoziție, din punct de vedere constituțional, posibilitatea de a dizolva Parlamentul și de a declanșa procedurile pentru alegeri anticipate, după ce Guvernul propus de Siegfried Mureșan nu a obținut votul de învestitură. Este al doilea cabinet respins de legislativ în actuala criză politică, după cel condus de Adrian Veștea, iar termenul de 60 de zile prevăzut de Constituție a fost depășit.
Articolul 89 din Constituția României prevede că președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Ambele condiții sunt îndeplinite: Guvernul Veștea a fost respins pe 22 iunie, cu 189 de voturi «pentru», insuficiente pentru învestire, iar Cabinetul Mureșan nu a întrunit nici el voturile necesare. În plus, au trecut peste 100 de zile de la respingerea primului guvern, mult peste pragul constituțional.
Textul constituțional nu obligă însă președintele să dizolve Parlamentul, ci îi conferă acestuia o marjă de decizie. Formularea este «poate să dizolve Parlamentul», nu «trebuie». Înainte de a lua o decizie, șeful statului este obligat să îi consulte pe președinții Camerei Deputaților și Senatului și pe liderii grupurilor parlamentare. PNL a susținut anterior o interpretare diferită, iar vicepreședintele liberal Alexandru Muraru a afirmat că partidul ia în calcul sesizarea Curții Constituționale dacă Nicușor Dan nu declanșează anticipatele, argumentând că, în viziunea constituționaliștilor partidului, după îndeplinirea condițiilor dizolvarea ar trebui să urmeze automat.
Președintele a respins însă în mod explicit varianta alegerilor anticipate. «Alegerile anticipate nu sunt o soluție. Dimpotrivă, ar fi o continuare a instabilității și a neîncrederii și a cetățenilor români și a piețelor financiare», a declarat Nicușor Dan într-o conferință de presă. Șeful statului a invocat în repetate rânduri perioada suplimentară de incertitudine pe care ar produce-o organizarea scrutinului. «Dizolvarea Parlamentului nu este ceva ce eu să îmi doresc, pentru că asta înseamnă câteva luni în plus de incertitudine», a spus el pe 23 septembrie, cerând partidelor să ajungă la o soluție negociată.
În aceste condiții, scenariul cel mai probabil indicat de declarațiile publice ale președintelui este convocarea unei noi runde de consultări cu partidele și desemnarea unui alt candidat pentru funcția de premier. Surse politice precizau înaintea votului că Nicușor Dan nu intenționează să dizolve Parlamentul în cazul unui eșec al Cabinetului Mureșan și că va continua cu o nouă desemnare. Această abordare ar menține actualul legislativ în funcțiune și ar amâna orice scrutin anticipat.
PSD s-a declarat dispus să își asume «redresarea României», sugerând că ar putea susține o nouă formulă de guvernare. Rămâne de văzut dacă partidele vor reuși să construiască o majoritate parlamentară în următoarea rundă de negocieri sau dacă criza politică se va adânci, ceea ce ar putea readuce în discuție varianta dizolvării. Deocamdată, președintele pare să prefere stabilitatea unei soluții negociate în locul unor alegeri anticipate care, potrivit propriilor declarații, nu ar rezolva rapid criza.