Șapte candidați la Palatul Élysée s-au întâlnit joi, 27 august, pe arena Philippe-Chatrier de la Roland-Garros, la invitația patronatului francez MEDEF, pentru prima confruntare majoră a campaniei prezidențiale. Marine Le Pen, Jean-Luc Mélenchon, Édouard Philippe, Gabriel Attal, Raphaël Glucksmann, Bruno Retailleau și Marine Tondelier au fost puși față în față cu reprezentanți ai mediului de afaceri și obligați să răspundă pe teme precum datoria publică, reindustrializarea, costul muncii, fiscalitatea și birocrația. Miza politică a confruntării este cu atât mai mare cu cât Marine Le Pen conduce detașat în sondajele pentru primul tur, cu aproximativ 33-35%, în timp ce în spatele său se conturează o luptă strânsă între Jean-Luc Mélenchon și candidații blocului central pentru calificarea în finală.
Marine Le Pen a încercat în primul rând să-i convingă pe oamenii de afaceri că venirea Rassemblement National la putere nu ar însemna un șoc pentru economie. Ea a susținut că firmele franceze au nevoie de stabilitate și că promisiunile privind reducerea taxelor pe producție trebuie respectate. Taxele prezentate drept „excepționale”, a avertizat candidata RN, nu trebuie transformate în taxe permanente. Dar declarația care a aprins dezbaterea a venit pe tema datoriei. Le Pen a anunțat că RN va prezenta înaintea dezbaterii bugetare din octombrie un plan care ar urma să aducă 125 de miliarde de euro economii. Potrivit candidatei, refinanțarea datoriei amenință inclusiv „libertatea” Franței și poate împinge țara într-o situație economică dramatică.
Pe lista domeniilor din care vrea să reducă cheltuielile a inclus imigrația și banii trimiși către Uniunea Europeană. Le Pen a susținut că Franța nu ar trebui să aibă o contribuție netă la UE mai mare de aproximativ 5 miliarde de euro, acuzând Bruxelles-ul că a adus în schimb prea multe „constrângeri”. În privința pensiilor, candidata RN și-a apărat linia mai generoasă decât cea propusă de dreapta tradițională: cei care au început efectiv să muncească înainte de 20 de ani ar putea pleca la pensie la 60 de ani după 40 de ani de contribuții. Pentru cei care intră mai târziu pe piața muncii, pragul ar urca progresiv spre 62 de ani și 42 de ani de cotizare.
Raphaël Glucksmann a transformat intervenția lui Le Pen într-unul dintre cele mai tensionate momente ale dezbaterii. Candidatul Place Publique a acuzat-o că își construiește soluția pentru datorie pe doi „vinovați”: imigrația și Uniunea Europeană. Glucksmann a invocat exemplul Giorgiei Meloni, afirmând că Le Pen riscă să promită imigrație zero și apoi să descopere că firmele au nevoie de muncitori străini. Alternativa, a susținut el, ar fi să „scufunde” economia franceză și să agraveze datoria. Atacul a continuat pe tema UE. Pentru Glucksmann, reducerea radicală a participării Franței la proiectul european amenință tocmai piața de care depind companiile franceze. „Dacă încetăm să contribuim la Uniunea Europeană, asta înseamnă că ieșim”, a avertizat el, cerând ca gravitatea unei asemenea poziții să fie înțeleasă.
Glucksmann nu i-a menajat nici pe Gabriel Attal și Édouard Philippe, ambii foști premieri ai lui Emmanuel Macron. El s-a declarat surprins că primește „lecții” despre datorie de la doi foști șefi ai guvernului din perioada Macron, reproșând implicit taberei prezidențiale actuala situație a finanțelor publice. În debutul confruntării, Glucksmann și-a prezentat proiectul drept un „nou contract patriotic”, bazat pe revoluția ecologică, recompensarea muncii în detrimentul rentelor și recuperarea întârzierii tehnologice. Mesajul său a avut și o puternică dimensiune suveranistă economică: „Nu vreau pentru Franța destinul unui parc de distracții” pentru miliardari americani, oligarhi ruși, lideri chinezi sau monarhii din Golf, a spus candidatul.
Jean-Luc Mélenchon s-a prezentat la întâlnirea cu patronatul promițând încă înainte de debut că le va spune oamenilor de afaceri „cele patru adevăruri” ale sale și amintind că este „anticapitalist”. Liderul La France Insoumise a provocat mediul de afaceri, susținând că eliminarea ajutoarelor acordate companiilor ar face să dispară deficitul bugetar. Candidații blocului central, Gabriel Attal și Édouard Philippe, ambii foști premieri ai lui Macron, au încercat să se distanțeze parțial de bilanțul președintelui, în timp ce Bruno Retailleau, de la Les Républicains, și Marine Tondelier, de la Les Écologistes, au completat spectrul politic al confruntării.