Serviciul Român de Informații a anunțat că a împiedicat o operațiune de sabotaj pe teritoriul României, despre care spune că a fost coordonată de Federația Rusă. În centrul dosarului se află un cetățean rus de 40 de ani, stabilit în România, pe care procurorii îl acuză de tentativă la acte de diversiune. Marți, 8 septembrie, Curtea de Apel București a dispus arestarea sa preventivă pentru 30 de zile.
Cazul nu se rezumă la o singură fotografie sau la un obiectiv izolat. Potrivit DIICOT și Poliției Române, între februarie și iulie 2026 bărbatul ar fi identificat, supravegheat și colectat informații cu caracter militar. Anchetatorii susțin că acesta ar fi lucrat sub coordonarea directă a unei persoane cu care păstra legătura prin servicii online de mesagerie criptată.
În această perioadă ar fi realizat și transmis imagini cu tehnică a forțelor armate române și aliate, precum și cu deplasări de personal și echipamente militare. Obiectivele vizate se aflau în județele Cluj, Constanța, Călărași și Ilfov, dar și în București. SRI adaugă pe listă centre de comunicații, baze militare naționale utilizate de aliații NATO, sedii ale unor instituții din sistemul de apărare și securitate și infrastructuri critice.
Un detaliu important din comunicatul serviciului este interesul pentru aeronave cargo ucrainene Antonov aflate temporar în România. SRI afirmă că suspectul ar fi primit indicații de la un intermediar pentru a produce materiale foto-video cu obiective de interes strategic militar, între care și aceste aeronave.
Din punct de vedere juridic, dosarul se află într-o fază în care acuzațiile trebuie probate în instanță. Arestarea preventivă nu echivalează cu o condamnare, iar inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție și de toate garanțiile procedurale prevăzute de lege. Măsura de 30 de zile dispusă de Curtea de Apel are rolul de a asigura desfășurarea anchetei, nu de a stabili vinovăția.
SRI încadrează însă cazul într-un tablou de securitate mai larg. Instituția spune că modul de acțiune seamănă cu cel folosit de rețele de sabotaj coordonate de entități din Federația Rusă în mai multe state europene și amintește operațiuni dejucate în România în 2024 și 2025. Aceasta este poziția serviciului român de informații; evaluarea penală a faptelor concrete din actualul dosar aparține procurorilor și instanțelor.
Faptul că lista obiectivelor include baze românești și multinaționale arată de ce cazul depășește dimensiunea clasică a unui dosar de spionaj. România găzduiește infrastructură și forțe aliate într-un moment în care flancul estic al NATO rămâne direct conectat la războiul din Ucraina. Colectarea de imagini despre mișcarea trupelor, echipamente sau aeronave cargo poate avea valoare operațională chiar și atunci când informația pare banală luată separat.
Ancheta va trebui să lămurească cine era persoana care ar fi coordonat suspectul, ce informații au fost transmise, cui au ajuns și care era etapa concretă a presupusului plan de sabotaj. Deocamdată, autoritățile au făcut publică prevenirea unei acțiuni și circuitul de colectare a informațiilor, nu un scenariu complet al unei ținte finale.
Următoarele evoluții vor veni din dosarul penal: contestarea sau prelungirea măsurilor preventive, administrarea probelor și eventual trimiterea în judecată. Pentru instituțiile de securitate, întrebarea imediată este dacă rețeaua descrisă de SRI se oprește la persoana arestată sau dacă ancheta va identifica alte legături operative în România ori în afara țării.