Finlanda a încheiat construcția a aproximativ 200 de kilometri de gard și infrastructură de supraveghere la frontiera estică cu Rusia. Proiectul nu transformă întreaga graniță de aproximativ 1.340 de kilometri într-o linie continuă de bariere. Finnish Border Guard a ales zeci de sectoare considerate prioritare în funcție de risc și de eficiența costurilor.
Pe aceste segmente, sistemul cuprinde un gard de aproximativ 4,5 metri, supraveghere tehnică, drumuri de serviciu și o fâșie curățată de circa 25 de metri. Scopul operațional este dublu: o trecere neautorizată să poată fi detectată mai repede, iar bariera să întârzie deplasarea până la sosirea patrulelor.
Primele sectoare-pilot au fost construite în 2023 la Imatra și Salla. Faza principală s-a desfășurat în 2024–2026, iar lucrările extinse de la Nuijamaa au început în august 2024. Potrivit datelor publicate de Yle, aproximativ 140 de kilometri se află în sud-estul Finlandei, 35 de kilometri în Karelia de Nord, iar 25 de kilometri în Kainuu, Koillismaa și Laponia.
La finalizarea proiectului, autoritățile au publicat o estimare de cost mai precisă decât cifra de aproximativ 380 de milioane de euro folosită anterior. Finnish Border Guard estimează acum costul la 356 de milioane de euro, cu 22 de milioane sub bugetul inițial de 378 de milioane. Sute de companii au participat la lucrări, iar în zilele de vârf au fost mobilizați aproximativ 600 de oameni și 150 de utilaje. Negocierile privind terenurile și compensațiile au implicat circa 1.000 de proprietari.
Helsinki leagă proiectul de schimbarea mediului de securitate după invazia rusă pe scară largă a Ucrainei din 2022 și de presiunea migratorie de la frontiera estică din 2023. Peste 1.300 de solicitanți de azil și migranți au ajuns atunci prin Rusia fără documentele cerute în mod normal. Autoritățile finlandeze descriu fenomenul drept migrație instrumentalizată.
Ministrul de Interne, Mari Rantanen, a declarat luni, în apropiere de Nuijamaa, că Finlanda ar putea evalua ulterior dacă are nevoie de mai multe sectoare cu bariere. Ea a cerut totodată finanțare europeană pentru statele membre din estul Uniunii care investesc în protecția frontierei externe. Pentru România, aflată tot pe flancul estic al UE și NATO, dezbaterea are o miză instituțională clară: cine suportă costurile infrastructurii construite ca răspuns la amenințări care depășesc frontiera unui singur stat.
În paralel, guvernul finlandez a propus la 3 septembrie prelungirea până la 31 decembrie 2028 a legii temporare împotriva migrației instrumentalizate, fără modificarea conținutului. Legea poate oferi autorităților instrumente excepționale în condiții strict definite, dacă alte măsuri nu sunt suficiente pentru protejarea suveranității sau securității naționale.
Această propunere legislativă nu înseamnă însă că frontiera va rămâne închisă automat până la sfârșitul lui 2028. Închiderea punctelor terestre de trecere este decisă separat. Ele sunt închise continuu din 15 decembrie 2023, iar decizia actuală le menține închise până la noi ordine.
Finlanda are astfel trei niveluri distincte de apărare a frontierei: infrastructură fizică și senzori, controlul punctelor oficiale de trecere și instrumente juridice pentru situații de presiune organizată. După finalizarea celor 200 de kilometri, următoarea decizie va depinde de evaluarea riscului și de răspunsul UE la solicitarea de a împărți mai mult din costurile flancului estic.